După un an 2021 marcat de pandemia de coronavirus, care a schimbat viața întregii planete, inclusiv la nivelul împărțirii sferelor de influență la nivel global, nici 2022 nu se anunță unul ușor.
Există două zone fierbinți care pot aluneca ușor spre conflict: confruntarea Occidentului cu Rusia, care are în centrul atenției situația din Ucraina și rivalitatea SUA-China.
“Pandemia rămâne o cheie, o etichetă care venit, inclusiv la nivelul anului 2021, cu un număr de schimbări și provocări la nivel global, la nivelul actorilor, la nivelul aspirațiilor lor, la nivelul anumitor nervozități chiar, manifestate de unii dintre actorii internaționali și a cel putin două puncte foarte fierbinți de rivalitate care pot duce în orice moment și la alunecarea în conflict. Sunt două zone care ard, care sunt zone de dispută majoră: Ucraina (Occidentul cu Rusia) și Taiwanul (China cu SUA)”, arată o analiză făcută, în exclusivitate, de prof.univ Iulian Chifu, consilier de stat pe probleme de relații internaționale, securitate si afaceri strategice al premierului României, la emisiunea “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină, la Radio România Actualități.
Marile crize care au măcinat lumea în 2021 – criza energetică, cea economică și suma crizelor marilor companii chineze – continuă și în 2022, iar efectele care vor veni în lanț, se vor simți în următorii ani.
Toate acestea creează premisele unei crize economice globale, cu care este posibil să se confrunte lumea întreagă în anii viitori.
“Criza energetică definitorie în 2021 are efecte secundare imprevizibile și aici putem să tragem cu ochiul la recenta criză din Kazakhstan, care este și ea urmare a acestei crize energetice globale, cu surse multiple și cu un nivel de complexitate care poate duce în direcții diverse. Nu putem ignora nici un anumit tip de criză economică, ce a însoțit pandemia și o va însoti, în continuare, și care poate, pe o altă dezvoltare a anului 2021, să aibă efecte pe care le vom putea măsura abia anul viitor. Este vorba de criza Evergrande și suma crizelor acestor super-mega companii chineze la orgini și care vorbește, de fapt, de o criză imobiliară a Chinei. Vorbim de un domeniu care reprezintă 32% din economia chineză, cu efecte care se pot dezvolta și pe orizontală și pe economia profundă și care pot crea probleme, inclusiv de tip criză economică a Chinei, deci criză economică globală. O criză economică a unui asemenea actor poate duce si la criză economică globală, având în vedere interdependențele directe”, afirmă prof.univ.Iulian Chifu.
Ucraina, mărul discordiei în confruntarea Rusiei cu Occidentul
Unul dintre punctele fierbinți de rivalitate la nivel global, care poate duce în orice moment la alunecarea în conflict, este situația din Ucraina, care ascunde de fapt confruntarea Occidentului cu Rusia.
Negocierile sunt esențiale pentru găsirea unor soluții diplomatice, care să evite un potential conflict militar.
“Putem să vorbim, ca principală notă, evident, de sfârșitul de an, cu documentele propuse de Federația Rusă pentru a-și asigura ‘garanții de securitate’ și un anumit tip de presiune, cu plasarea forțelor la o dimensiune importantă în estul Ucrainei, în Marea Neagră, în Crimeea, deci un anumit tip de presiune militară directă, care a fost reclamată de toate forurile internaționale”, a punctat prof.univ.Iulian Chifu, analist de politică externă.
“Am ajuns într-adevăr la un multilateralism real. Principiile sunt acelea de a-i implica pe toți cei în cauză. Fiind vorba de securitate europeană, firește că există o discuție bilaterală pe dimensiune strategică, dar discuția, dezbaterea reală pe securitate europeană se face în Consiliul NATO – Rusia, respectiv la nivelul OSCE; o discuție largă, în care sunt implicați toți actorii, pe principiul: ‘nu putem să discutăm securitatea unui actor fără ca el să fie prezent la masă’. E un al doilea principiu foarte important pe care merită să-l remarcăm”.
10 crize ale lui 2022 la care să fim atenți
Există zece crize previzibile ale anului 2022, în baza unor evaluări internaționale, la care ar trebui să fim atenți , spune Iulian Chifu.
1. Ucraina ( confruntarea Occidentului cu Rusia);
2. Etiopia;
3. Afganistan, care rămâne în instabilitate;
4. Rivalitastea SUA – China, o criză cu reverberații economice, energetice, dar ca perspectivă și de proprietate intelecturală și de drepturi de proprietate, dar chiar și militară, în special în zonele de confruntare directă. Sunt doua zone care ard, care sunt zonele de dispută majoră: Ucraina (Occidentul cu Rusia) si Taiwanul (China cu SUA);
5. Iran contra SUA și Israel;
6. Yemen, care rămâne o mare problemă;
7. Israel – Palestina, conflictul clasic din Orientul Mijlociu rămâne pe hartă, nefind soluționat;
8. Haiti, care rămane în turbulențele cunoscute;
9. Myanmar;
10. Militantistul islamic din Africa.
Aceste evaluări sunt făcute de Centrul de Prevenire a Conflictelor, pe care Iulian Chifu l-a condus până de curând, de Stratfor și de International Crisis Group.
Poziția României la începutul lui 2022
Țara noastră intră în noul an direct cu valul cinci al pandemiei de coronavirus și cu două crize: energetică și economică.
Avem însă și câteva atuu-ri pe care am putea să le speculăm: creșterea economică de la finalul anului trecut, faptul că suntem producători de energie și Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care primim bani europeni pentru relansarea economică.
“Și în România se repercutează evenimentele de la nivel global, și în România a început valul cinci al pandemiei, și în România criza energetică a produs efecte. România are însă o parte importantă a energiei produsă acasă și aici, criza economică a fost compensată în mod substanțial. Urmează să vedem și acel PNRR și mecanismele de relansare economică de natură europeană – jumătate granturi, jumătate imprumuturi la dobânzi mutuale europene foarte joase – care pot să fie mecanisme nu numai de relansare, dar de creștere economică importantă. Mai ales, trebuie să spunem că România termină mai degrabă bine anul 2021 din punct de vedere eonomic, cu creștere economică, poate nu atât de bine pe fondul creșterii prețurilor în zona energetică, la dimensiunea de inflație. Insă, trebuie să recunoaștem, că este un proces cel putin european, dacă nu global”, a punctat Iulian Chifu.
Republica Moldova – provocări și reforme
După un an 2021 bun pentru Republica Moldova, în care președinta Maia Sandu a obținut victoria în alegeri și a reușit conturarea unei majorități coerente proeuropene și a unui guvern care a lansat reforme, urmează provocări dificile, cărora trebuie să le facă față, începând cu criza energetică.
“Există dificultăți, în primul rând venite din spațiul creșterii prețurilor la energie, în special la gaze. Aceasta a fost o lovitură fantastică. Până la urmă s-a ajuns la un acord cu Federația Rusă, care nu este cel mai favorabil Republicii Moldova, pentru faptul că, în sânul prețurului energiei de la Chișinău, a gazului în cazul de față, se află o treime prețul de piață, european, care este foarte sus. Prețul crește în continuare, după ce s-a dublat anul trecut, acum, la 1 ianuarie, a mai crescut cu 100 de dolari mia de metri cubi, o situație care, dacă se perpetuează, va crea dificultăți de natură economică”, crede Iulian Chifu.
Cu toate aceste dificultări, reformele continuă în Republica Moldova, dar sunt mai puțin vizibile din cauze crizelor majore cu care țara se confruntă.
“De altfel, se produc și pe dimensiune legislativă un număr de avansuri importante, reforma din justiție, unele puncte sunt în curs de a fi realizate și auspiciile anului ar putea fi bune, cu această rezervă, care ține de deturnarea bugetului de muncă al acestui partid și al acestei puteri pro-europene de la Chișinău în alte direcții. Pentru că vor trebui să stingă focul crizelor. Nu trebuie să uităm că și la Chișinău avem pandemie, nu am avut o injecție care să relanseze economia ca cea europeană, și aici lucrurile sunt de asteptat. De aceea, aceste reforme sunt mult mai putin vizibile ”.
Analiza prof.univ. Iulian Chifu pe larg, în emisiunea “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină:
