5 lucruri despre Biblioteca Centrală Universitară pe care cu siguranță nu le știai

Biblioteca Centrală Universitară Carol I din București este cea mai veche bibliotecă universitară din București și în special în sesiuni devine cel mai bun prieten al studenților.

Iată 5 lucruri pe care e posibil să nu le fi știut despre această clădire:

• 1. La data de 3 mai 1891, printr-o scrisoare adresată Președintelui Consiliului de Miniștrii, Regele Carol I își declara „dorinţa de a înfiinţa un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, înzestrat cu o bibliotecă întotdeauna deschisă”. Acest moment a fost declarat momentul întemeierii Bibliotecii Centrale Universitare, denumită „Fundația Carol I” în perioada 1895-1948.

•  2. Fundația Universitară a fost inaugurată de Carol la data de 14 martie 1895 și timp de 50 de ani a contribuit la formarea elitei intelectuale românești. Această formare a fost posibilă prin intermediul unei activități susținute de acordarea de subvenții, premii de încurajare, burse pentru studenți și prin tipărirea unor lucrări valoroase, a tezelor de licență sau de doctorat.

• 3. Sub coordonarea arhitectului francez Paul Gottereau, începe extinderea localului. Edificiul este dat în folosinţă la 9 mai 1914 şi va deveni la scurt timp un reper edilitar al Bucureştiului. Biblioteca va beneficia de un amfiteatru de peste 500 de locuri, cu 4 săli de lectură şi depozite; avea o organizare şi o dotare de nivel european.

• 4. În 1948, prin Decret nr.136 „Fundația Carol I” este desființată și ia naștere „Biblioteca Centrală Universitară C.I. Parhon” din București.

• 5. Un incediu din 1989, pe când Revoluția era în floare, a distrus p este 500.000 de volume au fost pierdute (12.000 volume de carte bibliofilă, 52 din biblioteca lui Eminescu), numeroase ex-librisuri, hărţi vechi şi aproape 3700 de manuscrise aparţinând unor mari personalităţi ale culturii române între care Eminescu, Maiorescu, I.L. Caragiale, G. Coşbuc, L. Blaga, M. Eliade. În aprilie 1990, sub egida UNESCO, Directoratul General Federico Mayor face apel către toate guvernele, organizaţiile, instituţiile politice, de a participa la recontrucţia şi modernizarea bibliotecii. Datorită impresionantei solidarităţi umane, în numai câţiva ani, cu excepţia documentelor unicat, prin schimburi şi donaţii, cea mai mare parte a fondului de publicaţii avea să fie reîntregită. S-au primit donaţii de peste 100.000 de volume de la persoane şi instituţii din ţară şi peste 800.000 de volume de peste hotare. Efortul reconstrucţiei are ca principală orientare proiectul de extindere şi modernizare a complexului arhitectonic. În proiectul de extindere, complexul arhitectonic al Bibliotecii se compune din 3 corpuri, integrând alături de palatul Fundaţiei, clădirea fostei Bănci Dacia-România (distrusă în acelaşi incendiu din decembrie 1989) şi viitoarea construcţie a corpului Boema.