Astăzi se împlinesc 514 de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt şi 26 de ani de când a fost canonizat. Acesta a ocupat tronul Moldovei timp de 47 de ani, între 1457 și 1504, fiind astfel cel mai longeviv domnitor. Deşi s-a scris mult despre Ştefan cel Mare, există mai multe mituri şi adevăruri istorice mai puţin cunoscute, chiar denaturate, despre faptele de vitejie, despre viaţa personală şi, mai ales, despre activitatea de ctitorire a unor cetăţi, biserici şi mânăstiri.
S-a căsătorit de mai multe ori din interes, având patru soţii şi două ibovnice
Există mai multe mituri potrivit cărora voievodul a avut iubite şi ibovnice în toate ţinuturile Moldovei, lucru susţinut de scrisorile de la Curţile domneşti de la Iaşi, Vaslui, Roman, Bacău etc. Din corespondenţa vremii reieşea că Ştefan cel Mare, după terminarea treburilor administrative și politice din locurile unde poposea, cerea să i se aducă seara ibovnice. Însă, nu se face nicăieri menţiunea că au şi fost în dormitorul voievodului. Potrivit izvoarelor istorice, se ştie cu siguranţă că a avut patru soţii: Maruşca cu care s-a căsătorit în 1457, Evdochia de Kiev (1463), Maria de Mangop (1472) şi Maria Voichiţa (1480). Doar prima soţie nu a fost de neam mare, restul căsniciilor fiind făcute din interes. Totodată voievodul a avut doar două ibovnice care apar în izvoarele istorice: Călţuna din Brăila (femeie căsătorită şi de moravuri uşoare) şi Maria din Hârlău, o pescăriţă.
Cum arăta, de fapt, voievodul?
Ştefan cel Mare arăta cu totul diferit faţă de imaginile tipărite în manualele de istorie. Abia la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX apar primele tablouri şi sculpturi care îl înfăţişează pe domn. Din epocă datează un singur chip al lui, care apare în Tetraevangheliarul de la Mânăstirea Humor (1474), unde se află şi astăzi. În cartea respectivă apare ca un om scund, subţire, evlavios, îmbrăcat cu o manta domnească împodobită cu pietre preţioase şi semipreţioase, cu coroană voievodală pe cap.
Ștefan cel Mare înfățișat în Tetraevangheliarul de la Mânăstirea Humor, sursa: cuvantul-ortodox.ro
A purtat 42 de războaie şi a pierdut cinci bătălii
Deşi se spunea că Ştefan cel Mare a câştigat toate bătăliile purtate, a avut şi cinci înfrângeri zdrobitoare. Pe 22 septembrie 1462 a fost învins în timpul asediului de la cetatea Chiliei, luptă purtată împotriva muntenilor şi a lui Vlad Ţepeş (vărul său). În iulie 1476 este înfrânt în lupta cu turcii de la Războieni-Pârâul Alb (jud. Neamţ). Pe 15 iulie 1484 pierde cetatea Chiliei (azi în Republica Moldova) în lupta cu turcii. Pe 9 august 1484 pierde în faţa turcilor şi Cetatea Albă. O nouă înfrângere în faţa turcilor a suferit-o pe 16 noiembrie 1485, când a încercat să recucerească Chilia.
Ctitor de cetăţi, biserici şi mânăstiri
Există legenda că ridica o mânăstire sau o biserică după fiecare bătălie. În realitate a purtat 42 de războaie şi există 36 de lăcaşe de cult a căror ctitorire îi este atribuită. În istorie au rămas două perioade distincte privind construcţiile făcute pe vremea lui Ştefan cel Mare. Între anii 1457-1487 a ridicat cetăţi şi fortificaţii, iar între anii 1487-1504 a ridicat biserici şi mânăstiri. Majoritatea au fost ridicate pe locul unor construcţii mai vechi sau în continuarea unor lăcaşe existente, potrivit adevărul.ro. Totodată se crede că mânăstirea Putna a fost ctitorită de el şi pentru că a fost înmormântat acolo. În fapt, primul voievod, Dragoş Vodă, a construit o biserică din lemn la Volovăţ, pe care apoi a mutat-o la Putna. În jurul acestei bisericuţe, Bogdan I Întemeietorul a pus bazele Mânăstirii Putna. Ştefan cel Mare a fost cel care a refăcut-o şi a dezvoltat-o în perioada 1466-1469, el rectitorind-o, de fapt.
Mănăstirea Putna, sursa: savizitam.ro
A avut 10 copii: şapte băieţi şi trei fete
Alexandru a fost primul fiu al lui Ştefan cel Mare, copil conceput cu Maruşca. A doua soţie, Evdochia de Kiev, i-a dăruit trei copii (Elena, Iliaş şi Bogdan) – care au murit cu toţii în timpul vieţii tatălui lor. Maria de Mangop nu i-a oferit niciun fiu, motiv pentru care a divorţat de ea (celelate soţii au decedat). Cu cea de-a patra soţie, Maria Voichiţa, a avut patru copii: Bogdan al III-lea (succesorul tronului), Bogdan Vlad, Ana şi Maria Chiajna. Cu fiecare dintre cele două ibovnice a avut câte un fiu: Mircea şi Petru Rareş.