CITIRE

7 lucruri pe care lumea modernă le datorează roman...

7 lucruri pe care lumea modernă le datorează romanilor

Potrivit legendei, în anul 753 î.e.c., luna aprilie, ziua 21, Romulus și fratele lui geamăn, Remus, au întemeiat  Roma. Veacuri la rând, până la sfârșitul Imperiului în secolul al V-lea A.D., civilizația romană a contribuit la dezvoltarea lumii moderne în multe aspecte, de la arhitectură și sistem juridic la gastronomie, de la filozofie la servicii și facilități de care ne folosim și azi.

Deși nu le-au inventat romanii chiar pe toate, cu siguranță au știut cum să le îmbunătățească și să le facă durabile.

Ziarele

La început, toate discuțiile din Senat erau notate în ceea ce au numit Acta Senatus – documente secrete, la care aveau acces numai senatorii, nu și oamenii din popor. Potrivit istoricului roman Suetonius, primele texte au fost publicate în 59 î.e.c..

Acta Diurna | sursa: forte.delfi.ee

Acta Diurna, numită și Acta populi sau simplu Acta, în latină, lucruri care au fost făcute, se pare că datează dinainte de anul 59. Aceasta a fost un fel de gazetă ce apărea zilnic în Roma antică și astfel ar putea fi modelul ziarului modern. Din Acta, poporul afla știri despre concursuri cu gladiatori, prevestiri astrologice, căsătorii importante, nașteri și decese, desemnări publice, procese și pedepse cu moartea.

Gazeta era pusă în cele mai importante locuri din Roma cu scopul de a oferi populației „informații oficiale”. În timp, mulți împărați romani au început să cenzureze informațiile. Acta Diurna nu a mai apărut din momentul în care capitala a fost mutată la Constantinopol.

 Alfabetul roman

Alfabetul latin (sau roman) este probabil cea mai cunoscută și răspândită contribuție romană în lumea de azi. Preluat din alfabetul grec, modificat și perfecționat de romani, alfabetul latin este cel mai popular sistem de scriere din zilele noastre. Este folosit în majoritatea limbilor europene, dar s-a extins și dincolo de Europa.

Scriere romană | sursa: orthographiesoftheworld.wordpress.com

Apeductele

Aquaeductus, în latină, ceea ce înseamnă, după apă. Apeductul este, conform definiției DEX, ansamblul de construcții și de instalații care servesc la transportarea apei de la locul de captare până la cel de folosire. Aceasta e una din marile realizări romane și cu siguranță una dintre cele mai utile.

Primul apeduct roman a fost construit în anul 312 î.e.c., de omul de stat Appius Claudius Caecus; l-a numit Aqua Appia, adică Apeductul Appia. În anii ce au urmat, ingineri ai Romei au proiectat și construit numeroase apeducte, ceea ce a permis alimentarea multor așezări cu apă. Unele dintre aceste apeducte funcționează și azi.

Amenajarea băilor, sistemul de canalizare sau furnizarea de apă potabilă au fost posibile tot prin folosirea apeductului.

Apeduct – Schiță | sursa: bible-history.com

Încălzirea centrală

Hypocaustum e un cuvânt preluat din greaca veche, hypokauston, care înseamnă hypo – sub și caust încălzit. Era un sistem de încălzire centrală ce producea aer cald și îl făcea să circule sub podeaua camerelor. În Roma antică, acest sistem se folosea pentru a încălzi băi, terme, clădiri publice. Arhitectul Vitriviu atribuie această invenție inovatoare inginerului Caius Sergius Orata.

Drumurile romane

Romanii au înțeles repede că drumurile bune le sunt de mare ajutor pentru a menține un imperiu puternic. Prin urmare, pe unde au mers au construit drumuri pavate. Se estimează că, de-a lungul a șapte veacuri, au pavat aproape 90.000 de kilometri de drumuri în toată Europa. Excelent proiectate și executate, aceste drumuri au fost concepute în scop militar, ca să-i ajute să se deplaseze mai rapid dintr-un capăt în altul al imperiului. Multe din drumurile romane există și astăzi.

Drum antic roman | sursa: ancient-origins.net

Serviciul de curierat

În timpul Imperiului Roman, serviciul de curierat s-a numit „Cursus Publicus” și a fost înființat de Augustus Caesar, primul împărat roman. Cu o rețea de drumuri bine pusă la punct, s-a putut asigura ușor și transmiterea mesajelor, informațiilor oficiale și transportul veniturilor încasate din diferite provincii romane. Deși inițial a fost preluat modelul persan, ulterior romanii au preferat să folosească o singură persoană care să ducă informațiile dintr-un loc în altul decât să se bazeze pe mai mulți oameni. Un proces mult mai lent însă care oferea mai multă încredere.

Cursus Publicus | sursa: storieromane.altervista.org

Arcadele și betonul

Romanii au fost influențați în arhitectură de greci. Au folosit intens arcadele, mozaicurile, frescele. Tehnicile noi descoperite în realizarea arcadelor au permis construirea de apeducte, amfiteatre, bazilici, fără teama că se vor prăbuși. Multe din structurile lor au rezistat în timp, iar tehnica antică este folosită și azi.

Colosseumul | sursa: pixabay.com

Tot romanii și-au dovedit priceperea în a obține cel mai durabil beton, structura lui chimică fiind un mister de sute de ani. Se spune că inginerul roman Marcus Vitrivius a obținut un mortar suprarezistent dintr-un amestec de cenușă vulcanică, lămâi verzi și apă de mare. Le-a amestecat cu rocă vulcanică și cufundat în apă de mare. După zece ani, s-a format un mineral, numit tobermorit de aluminiu, ceea ce i-a permis betonului să-și păstreze rezistența în timp și să nu se degradeze.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.