Curtea Penală Internațională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, acuzându-l că este responsabil pentru crime de război comise în Ucraina. Curtea a emis mandat și pe numele comisarului prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, Maria Alekseievna Lvova-Belova, cea care s-a ocupat de trimiterea copiilor ucraineni în Rusia.
„Astăzi, 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: dl. Vladimir Vladimirovici Putin şi dna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat Curtea Penală Internațională, într-un comunicat.
„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25(3)(a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele sau care au permis săvârșirea acestora și care se aflau în subordinea efectivă a acestuia, în conformitate cu responsabilitatea superiorului (articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma)„, arată Curtea Penală Internațională.
Doamna Maria Alekseyevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, este responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate mai sus, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin altele (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma)„, explică în continuare CPI.
„Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii, din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”, mai arată Curtea.
Moscova a negat în mod repetat acuzațiile privind atrocitățile comise de armata rusă pe teritoriul țării vecine invadate, Ucraina.
Luni, The New York Times a relatat, citând actuali şi foşti responsabili ai Curții Penale Internaționale, că ruşii care au comis crime de război în Ucraina vor fi aduși în fața justiției.
Biroul procurorului CPI, cu sediul la Haga, a declarat că nu va face „niciun comentariu” cu privire la această informaţie.
Potrivit publicaţiei americane, un prim dosar vizează răpirea copiilor ucraineni care ar fi fost apoi trimişi spre adopţie sau în tabere de reeducare. Cel de-al doilea dosar se referă la acuzaţiile potrivit cărora forţele ruse au ţintit în mod deliberat cu rachete infrastructuri civile, precum centrale electrice şi hidrocentrale.
Curtea Penală Internațională, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, intenţiona, potrivit New York Times, să ceară mandate de arestare pentru mai multe persoane. Nu au fost oferite însă la acel moment detalii despre cine și când urma să fie inculpat.
Curtea Penală Internațională anchetează încă de la începutul războiului din Ucraina eventuale crime împotriva umanităţii comise în timpul ofensivei ruse.
Procurorul Karim Khan a declarat luna aceasta, după o vizită în Ucraina, că presupusele răpiri de copii constituie „obiectul unei anchete prioritare”. Khan a adăugat că are „sentimentul că impulsul pentru justiţie se accelerează”.
Procurorul a descris anterior Ucraina drept o „scenă a crimei” şi s-a deplasat în localitatea Bucea, în apropiere de Kiev, unde jurnalişti de la AFP au văzut cel puţin 20 de cadavre zăcând în stradă.
Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, dar Kievul a acceptat competenţa Curţii pe teritoriul său şi colaborează cu procurorul.