CITIRE

„Acest septuagenar erudit și-a păstrat până astăzi...

„Acest septuagenar erudit și-a păstrat până astăzi o inimă de copil”

„Grigore Antipa a fost un precursor, un pionier nu numai în ştiinţa românească, ci şi în ştiinţa universală”, spunea Mihai C. Băcescu, unul dintre discipolii naturalistului Grigore Antipa, savantul care și-a legat numele de cel mai mare muzeu de istorie naturală din România.

Norocul unor dascăli învățați

Născut în 7 decembrie 1867, la Botoșani, a urmat școala primară în orașul natal și liceul la cunoscutul Institut Academic din Iași. Din perioada liceului, unde a fost coleg cu Emil Racoviță și Dimitrie Voinov, a povestit mai târziu: „Am avut norocul să fiu elevul a patru învăţaţi dascăli care au trezit în mine interesul viu pentru ştiinţele ce ni le-au predat şi au avut o influenţă hotărâtoare asupra dezvoltării mele ulterioare”. Printre acei dascăli, au fost geologul și paleontologul Grigore Cobălcescu, chimistul și mineralogul Petru Poni, matematicienii Ioan Melik și Nicolae Culianu, botanistul Atanasie Fătu.

Jena, în 1650; Universitatea a fost înființată în 1558 | Sursa foto: Wikiwand

La Jena

S-a înscris la Facultatea de Ştiinţe şi Medicină a Universităţii din Iaşi, la secţia de Ştiinţe Naturale, dar le-a întrerupt și a plecat la Jena, Germania. Acolo, a fost unul dintre studenții renumitului naturalist, zoologic, filozof, profesorul german Ernst Haeckel, inventator al unor termeni folosiți și astăzi, printre care ecologie și filum (serie evolutivă a formelor animale sau vegetale).

Summa cum laude, „cu cea mai mare onoare”, este o expresie în latină, folosită pentru cea mai înaltă distincție academică. | Sursa foto: Corporate Finance Institute

Summa cum laude

Student la Jena, a fost invitat într-o expediție în insula Helgoland, în Marea Nordului, la care a participat cu interes. În 9 martie 1891, și-a susținut lucrarea de doctorat și a primit mențiunea summa cum laude din partea profesorului Ernst Haeckel, o distincție pe care a acordat-o, de-a lungul carierei sale didactice, numai de trei ori. De altfel, profesorul Haeckel i-a propus să rămână la catedră, ca asistent al său, însă tânărul Antipa a ales să se reîntoarcă în România unde știa că este mare nevoie de specialiști.

Constantin Meissner a evocat mai târziu momentul când l-a întâlnit prima dată pe Antipa – la Jena – și a notat vorbele profesorului Haeckel: „Micul şi grăsunul Antipa e un băiat extrem de înzestrat şi drăguţ”.  

Cu regele Carol I | Sursa foto: Historia

Întâlnirea cu regele Carol I

Grigore Antipa s-a reîntors în România și, în vara anului 1892, când avea doar 24 de ani, a fost primit de regele Carol I căruia i-a înmânat un document despre necesitatea „introducerii pisciculturii raţionale în apele României”. Regele a fost impresionat de cunoștințele vaste ale tânărului și l-a recomandat ministrului Agriculturii, Petre Carp, pentru a fi desemnat directorul general al Pescăriilor Statului, ministrului Cultelor, Take Ionescu, pentru a fi numit director al colecțiilor zoologice de la Muzeul Universității (care va deveni Muzeul de Istorie Naturală), și generalului Ion Lahovary, ministru de Război, pentru a avea acces la îmbarcare pe nave militare ce străbăteau Marea Neagră.

„Viața în savana africană”, din seria primelor patru diorame realizate de Grigore Antipa, cu fundalul pictat de Pamfil Polonic, 1907 | Sursa foto: Antipa.ro

Un Muzeu de Istorie Naturală demn de capitală

În 1903, Grigore Antipa a realizat un proiect prin care a susținut necesitatea existenței unei clădiri special construite pentru “un Muzeu de Istorie Naturală demn de capitala țării”. Și-a prezentat planul premierului de atunci, Dimitrie A. Sturdza, iar în mai 1908 au fost inaugurate oficial primele săli din noua clădire a muzeului de pe șoseaua Kiseleff. Alături de regele Carol I și principesa Maria au participat atunci la deshiderea noului muzeu personalități din lumea științifică, culturală, politică.

Primele diorame

Noul muzeu, organizat și amenajat după ideile inovatoare ale lui Grigore Antipa, a expus, pentru prima dată în lume, diorame – „vitrine tridimensionale, în care speciile erau prezentate pe categorii de habitate, în posturi naturale şi proiectate pe un fundal pictat”, după cum scrie pe website-ul Muzeului. Acestea au avut un mare succes și multe muzee din lume au preluat modelul.

Grigore Antipa| Sursa foto: Radio Romania Cultural

51 de ani

Grigore Antipa a condus muzeul timp de 51 de ani, din 1893 până la moarte, în 1944. Din 1933, muzeul îi va purta numele. În acel an, la aniversarea a 25 de ani de la deschiderea muzeului în clădirea de pe șoseaua Kiseleff, regele Carol al II-lea a spus: „Muzeul acesta este una dintre instituţiile de cultură ale României cu care ne putem făli şi care a dus bunul renume al ţării noastre peste graniţe. Vă aduc astăzi, la această sărbătorire, mulţumirile mele cele mai calde – mulţumiri la care sunt convins că se uneşte întreaga suflare culturală a României şi, spre a vă da un semn vădit al acestei mulţumiri, am hotărât că de astăzi înainte acest muzeu să poarte numele „Dr. Grigore Antipa”.

Vraja lui Antipa

Deschizător de drumuri în mai multe domenii ale știinţei, elogiat din timpul vieții de personalități culturale și din domeniul științei, din România și din alte țări, Grigore Antipa a fost cercetător și gânditor, zoolog, ihtiolog, hidrobiolog, ecolog, oceanolog (primul), muzeolog. El a pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie, ihtiologie şi oceanologie.

Cultura vastă, erudiția, capacitatea incredibilă de muncă, toate au fost la temelia cercetărilor originale pe care le-a făcut și care au dus la o serie de realizări practice.

„… un fapt aproape unic în felul său, ca un fiu al ţării activând sub ochii vigilenţi a trei mari suverani (Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea) în vreme îndelungată de aproape 50 de ani, a fost fără întrerupere apreciat cu aceeaşi înaltă bunăvoinţă şi solicitudine de fiecare din ei”,  spunea Constantin Meissner, om de cultură și strălucit pedagog.

Grigore Antipa | Sursa foto: Antipa.ro

Tot Constantin Meissner se întreba într-un volum dedicat savantului Grigore Antipa de unde izvorăște vraja în cazul lui Antipa?: „Căci constituie un caz această simpatie atât de generalizată ce o insuflă el unei lumi întregi. Să fie ea motivată de cultura lui vastă, de voiciunea minții lui ascuțite, de cele ce a făptuit și făptuiește, de bonomia și voioșia de el nedespărțite, de distinsa-i amabilitate, de manierele sale alese, de conversația-i întotdeauna atrăgătoare, de… dar câte însușiri nu mi-ar fi lesne să înșir aici? […] Acest septuagenar erudit și preocupat de rezolvirea până și a celor mai adânci probleme ale firii și-a păstrat până astăzi o inimă de copil. Iată tot secretul! Dar o minte superioară unită cu sentimente de copil – sincer, iubitor, vesel, îndatoritor, fericit de a trăi, neîntinat de răutățile lumii – constituie un ideal. Antipa îl atinge. Normal e să-ți fie dragi copiii, normal e să-ți fie drag Antipa. Să fie mulți cu așa inimă și totodată cu așa inimă, omenirea ar fi mai bună. Zadarnică dorință. Deșartă speranță. Antipa rămâne o rara avis.”

Grigore și Alina Antipa| Sursa foto: Antipa.ro

Împreună mereu

Grigore Antipa s-a căsătorit în 1899 cu Alina Petrescu, fiica unui medic general. Fire artistică, cu educație la Paris, Alina i-a fost timp de 45 de ani soție și cel mai apropiat colaborator la muzeu. De altfel, cei doi au locuit în incinta clădirii.

În 9 martie 1944, Grigore Antipa a murit în urma unui infarct. A doua zi, Alina și-a luat viața. „Devotată din 1899, nu a vrut să-l părăsească nici în moarte, urmându-l pe drumul fără întoarcere”, scria profesorul Constantin Motaș, unul dintre succesorii la conducerea Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa. Urnele cu cenușa celor doi soți se află la muzeu, în holul principal.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.