Cercetătorii caută secretul longevității la persoanele care trăiesc peste 100 de ani.
O evaluare amănunțită a stării de sănătate a uneia dintre cele mai în vârstă persoane din lume, Maria Branyas, sugerează că unul dintre motivele pentru care a trăit până la 117 ani a fost acela că poseda un genom excepțional de tânăr.
Unele dintre variantele ei genetice rare sunt asociate cu longevitatea, funcția imunitară și o inimă și un creier sănătos.
Aceste descoperiri sunt folosite pentru „a oferi o perspectivă nouă asupra biologiei îmbătrânirii umane, sugerând biomarkeri pentru o îmbătrânire sănătoasă și potențiale strategii pentru creșterea speranței de viață”, notează sciencealert.com.
Maria Branyas a donat mai multe analize înainte de moartea sa. Oameni de știință de la Institutul de Cercetare a Leucemiei Josep Carreras din Barcelona susțin că femeia avea celule care „se simțeau” sau „se comportau” ca și cum ar fi fost mult mai tinere decât vârsta ei cronologică.
Branyas prezenta o stare generală de sănătate bună. Ea a dus o viață activă din punct de vedere mental, social și fizic, dar a avut și noroc cu genetica. Deși o dietă mediteraneană bogată în iaurt ar fi putut juca un rol în viața ei îndelungată, longevitatea extremă este probabil influențată de o gamă largă de variabile genetice și de mediu.
Interesant este că oamenii de știință au observat o „eroziune masivă” a telomerilor Branyei – capacele de la capetele cromozomilor ei.
Telomerii protejează materialul nostru genetic, iar scurtarea lor este asociată de un risc mai mare de deces. Studii recente, însă, sugerează că, printre cei mai vârstnici, telomerii nu sunt de fapt un biomarker util al îmbătrânirii.
De fapt, faptul că avea telomeri foarte scurți i-ar fi putut oferi lui Branyas un avantaj. Se pare că durata de viață scurtă a celulelor corpului ei ar fi putut împiedica proliferarea cancerului.
„Imaginea care reiese din studiul nostru, deși derivată doar de la un individ, arată că vârsta extrem de înaintată și sănătatea precară nu sunt legate în mod intrinsec”, scriu cercetătorii.

