Albert Galleron este cunoscut pentru proiectarea Ateneului Român în București, care ulterior a devenit o scenă centrală a muzicii clasice locale și internaționale. Cealaltă clădire cunoscută pe care a proiectat-o la București, împreună cu un alt arhitect francez Cassien Bernard, este vechiul Palat al Bănicii Naționale a României.
Lucrările lui s-au extins dincolo de aceste două clădiri faimoase și au deschis ușile multor arhitecți străini, dintre care mulți francezi, care au proiectat câteva dintre capodoperele arhitectonice ale Bucureștiului. Toate acestea au influențat arhitectura locală și au adus României moderne stilul neo-clasic și eclectic.
Construcțiile acestora au inspirat mulți arhitecți români care și-au dorit să studieze în străinătate, mai ales în Franța. Tinerii români cu studii în străinătate au adus spiritul Uniunii înapoi în țara lor de origine, care a fost una dintre forțele motrice care au condus la Marea Uniune în decembrie 1918. Parisul era chiar în centrul activităților pro-românești și pro-unioniste, potrivit romania-insider.com.
Sursa www.cunoastelumea.ro
Viața marelui arhitect
Galleron s-a născut la Paris cu mult înainte de Marea Uniune a României – în 1846 – și a studiat la École des Beaux-Arts în capitala franceză. În timpul carierei sale de arhitect, și-a schimbat reședința de mai multe ori. Arhitectul a trăit chiar în România pentru o vreme, până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aici a proiectat mai multe clădiri publice și private.
Ateneul Român, capodopera sa românească, a găzduit în 1919 conferința românilor de frunte care au votat cu un an înainte pentru a ratifica unificarea Basarabiei, Transilvaniei și Bucovinei cu Vechiul Regat Românesc.
Sursa www.cunoastelumea.ro
Arhitectul francez a fost ales pentru a proiecta Ateneul la recomandarea lui Charles Garnier, autorul operei Palais Garnier din Paris. Ateneul Roman a fost inaugurat pe 26 februarie 1888 și a fost, în mare parte, construit din banii donați de cetățenii capitalei prin campania ”Dați un leu pentru Ateneu”. Astăzi, clădirea găzduiește Filarmonica George Enescu și este cunoscută în lume pentru acustica ei foarte bună.
Albert Galleron a fost responsabil de arhitectura vechiului Palat al Băncii Naționale a României alături de colegul său arhitect francez Cassien Bernard. Construcția clădirii, care continuă să fie una dintre cele mai impresionante din capitala, a început în iulie 1884. A fost realizată sub îndrumarea arhitectului-inginer român Nicolae Cerchez.
Sursa www.hoteleos.ro
Celelalte proiecte arhitecturale ale lui Albert Galleron din București au fost în principal case, printre care se numără casa chirurgului Nicolae N. Turnescu (construită în 1893-1895), Casa Eliza Filipescu (construită în 1884 împreună cu Paul Gottereau), Casa Iacob Negruzzi în 1889), Casa A. Gaillac (1891) și Casa lui C. Costescu-Comăneanu (1889). Cu toate acestea, a semnat și alte câteva clădiri din România, cum ar fi sucursala Băncii Naționale a României din Galați și Palatul Ghica din comuna Comănești din județul Bacău.
După 1900, Albert Galleron a lucrat la mai multe proiecte arhitecturale în Franța și Spania. Lucrările sale de arhitectură eclectică au îmbogățit capitala României și au devenit repere ale arhitecturii perioadei.