Editia de Dimineata

Alina Bârgăoanu, expert: ”La originea dezinformării din mediul online, pe subiectul vaccinării, se află 12 persoane”

Alina Bârgăoanu, expert în analiza și combaterea dezinformării, este profesor universitar doctor, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA. Ea este expert în cadrul grupului la nivel înalt pentru combaterea ştirilor false al Comisiei Europene, un organism care ajută executivul UE să își definească politicile și strategiile în domeniul combaterii dezinformării și manipulării.

În plină pandemie și mai ales luptă împotriva acesteia, când principalul instrument îl reprezintă vaccinul, este foarte mare nevoie de comunicare, de informare, este foarte mare nevoie de dialog, de conversație, de comunicare empatică. Cel mai important în această perioadă este ca preocupările, anxietățile, întrebările publicului să fie cunoscute.

Alina Bârgăoanu este și președinte al Consiliului de Administrație al Institutului European din România (IER) și unul dintre cei mai respectați specialiști în tematici legate de UE, dar și de propagandă și manipulare. Este și publicist, având atât volume de specialitate, dar și articole de specialitate. Este visiting fellow al Center for European Studies la Harvard University, fondator al Center for EU Communication Studies, SNSPA și al revistei online Convorbiri Europene (www.convorbirieuropene.ro). Ea este invitatul lui Lucian Mîndruță la emisiunea ”Ediția de dimineață”, de la Digi 24, începând cu ora 10:30. Ne spune ce este dezinformarea, cine se află la originea ei și care sunt interesele răspândirii acesteia.

Și ne spune mai ales ce interese se află în spatele campaniilor de dezinformare.

România a reprodus, în cea mai mare parte, temele conspiraționiste care au circulat în spațiul public global, anume:

– caracterul fabricat al virusului (locația laboratorului variind în diferite momente ale pandemiei – China, America, Israel);

– agendele care ar sta la baza declanșării pandemiei (criză economică globală, introducerea vaccinării obligatorii, controlul populației);

– existența unor leacuri-minune, a unor medicamente „ieftine”, chiar a unor vaccinuri, care ne-ar fi ascunse pentru a amplifica pandemia, pentru a susține interesele financiare ale big pharma;

– amplificarea sau, dimpotrivă, micșorarea numărului de decese sau de cazuri de infectare;

– legătura dintre infrastructura 5G și răspândirea virusului.

Care sunt motivele pentru a răspândi fake news, până la urmă?

”Aș face diferența între ”pacienții zero” ai dezinformării, adică aceia care se află la originea acestor conținuturi și care și în România și în alte țări sunt cunoscuți, numărul lor este destul de limitat. Aș face diferența între cei care se află la originea dezinformării și oamenii obișnuiți, cum suntem și noi pe anumite subiecte, care din diverse motive le share-uiesc, le cred, le transmit mai departe. Și atunci discuția e foarte diferită în funcție de cei la care ne referim. Cei care le pun în circulație au diverse motive. Nu există dezinformare care să nu fie legată de anumite interese”, explică ea în emisiunea de la Digi24.

Nu există dezinformare for free, așa, de distracție. Bun, și atunci ce i-ar putea mâna în luptă pe cei care o fac?

”Atunci cei care le pun în circulație, deci sunt la origine, au motive comerciale – trafic pe site sau vânzare de produse naturiste.  Există un raport recent făcut de centrul de cercetare de la Londra, Centrul de Contracarare a Limbajului Incitator la Ură, și acesta spune că la originea dezinformării din mediul online pe subiectele de vaccinare se află 12 persoane. Cam 63% din conținutul de dezinformare legat de vaccinare conform cercetărilor acestui grup este pus în circulație de acești 12 superspreaderi. Acești superspreaderi au fie motive politice, fie motive ideologice, mai degrabă din tabăra conservatoare, fie motive comerciale, adică ei au companii care vând produse naturiste. Și atunci există un interes comercial de a discredita medicamentele de tip mainstream, de a discredita vaccinarea, în ideea că aceste produse naturiste ar reprezenta o soluție. Dezinformarea, încă o dată, este legată de interese. Și aceste interese pot fi variate: comerciale, financiare, politice, geopolitice”, spune Alina Bârgăoanu.

De ce le share-uim noi? Emoțiile negative viralizează foarte mult, ar fi un motiv. Al doilea: intră în rezonanță cu ceea ce credeam noi.

”Avem de-a face cu un nou tip de propagandă, care atacă direct mintea omului, are posibilitatea tehnologică de a nu lucra prin liderii de opinie și poate ajunge direct la mintea omului. Rolul propagandei moderne nu este neapărat de a convinge de ceva. Nu propune un model alternativ de societate, un model alternativ de alianță economică sau militară, ci își propune să creeze mai degrabă această stare de confuzie, inclusiv de confuzie epistemică: să nu mai știm ce este adevărat și ce este fals”, adaugă aceasta.

În ultimul an am constatat cu toții circulația aproape frenetică a conspirațiilor prin toate mijloacele de comunicare (mass media tradiționale, social media, inclusiv platformele de mesagerie de genul WhatsApp, viu grai).

Au existat și câteva teme legate aparent doar de spațiul public românesc, cum ar fi cele referitoare la închiderea bisericilor, pentru a susține o agendă „satanistă”, „new age”, dar și acestea au putut fi întâlnite, cu variații, în spații publice precum cel grecesc, bulgar, ucrainean.

Un UNTOLD al dezinformării

Circulația transnațională a acestor teme, cu tușele locale de rigoare, arată, pe de o parte, perenitatea unor temeri publice în condițiile unei urgențe medicale; pe de altă parte, circulația transnațională a temelor și narațiunilor toxice indică și nivelul de conectare a spațiului public românesc la spațiul global, cu vulnerabilitățile care decurg din această interconectare.

”Eu chiar am urmărit cu mare pasiune fenomenul dezinformării din ultimul an, l-am numit ”un festival al dezinformării”, un ”UNTOLD al dezinformării”, chiar acesta a fost titlul unui articol, și cu WhatsApp drept principală scenă de manifestare. Principalele teme care au pătruns în spațiul românesc au fost foarte reziliente. Subiectele au fost constante de la începutul pandemiei. Sunt cam cinci și sunt documentate și de literatura de specialitate. În primul rând, legate de originea virusului, originea fabricată a virusului, care a creat o stare de confuzie. A doua a fost legată de vaccinare. Încă din februarie anul trecut a apărut această idee, că virusul a fost inventat, a fost creat pentru a începe vaccinarea obligatorie a populației. Deci înainte de a se vorbi despre vaccin, despre tehnologia cu ARNmesager, asta a fost discuția. Și mai ales în ultima perioadă mă preocupă emergența unor cadraje foarte toxice, care asociază vaccinarea cu Auschwitz-ul, cu sloganul de acolo, relativizând un subiect tragic din istoria Umanității”, afirmă specialista.

De ce sunt periculoase toate aceste fakes news, aceste dezinformări, aceste intoxicări? Deoarece menirea lor nu este neapărat de a fi crezute, ci de a polua spațiul public, de a semăna îndoiala, suspiciunea, neîncrederea; de a lăsa o impresie, oricât de imprecisă, că „ceva nu este în regulă”, că „lucrurile nu stau tocmai așa cum se spune”. 

Iar scopul celor care lansează conspirații, teme false, înșelătoare, este tocmai amplificarea, crearea unei senzații de vizibilitate, de popularitate (tehnica inundării, foarte potrivită pentru mediul digital, ai cărui algoritmi funcționează tot pe logica vizibilității, a viralității).

Dar cel mai bine este să urmărim împreună dialogul dintre Alina Bârgăoanu și Lucian Mîndruță, căci doar așa vom înțelege mai bine despre capcanele în care riscăm să picăm în orice moment.

Exit mobile version