Site icon Editia de Dimineata

Alte 92 de cazuri cu tulpina britanică din 92 de probe noi secvențiate. De ce este nevoie de un program național de supraveghere genomică

Specialiștii echipei de cercetare a Grupului MedLife anunță că un întreg lot de 92 de probe, analizat în această etapă a studiului de secvențiere, conține tulpina B.1.1.7, originară din Marea Britanie. Probele au fost selectate în mod aleatoriu și potrivit raportului, provin din următoarele județe: București – 46 de cazuri, Olt – 10 cazuri, Brașov – 9 cazuri, Dâmbovița – 6 cazuri, Teleorman – 5 cazuri, Prahova, Galați și Constanța – câte 3 cazuri, Argeș – 2 cazuri; Brăila, Covasna, Hunedoara, Ialomița și Sibiu câte un caz.

Fără tulpinile sud-africană și braziliană

Pe de altă parte, reprezentanții companiei nu au identificat pe lotul analizat prezența altor tulpini de interes epidemiologic, precum tulpina sud-africană sau braziliană.

De la începutul pandemiei, MedLife a secvențiat în laboratoarele proprii aproape 800 de probe, identificând mai mult de jumătate din cazurile de infectare cu tulpina britanică raportate la nivel național și 2 cazuri de infectare cu tulpina sud-africană.

În urmă cu mai puțin de trei luni anunțam identificarea primelor cazuri care conțineau tulpina britanică, iar previziunile nu erau deloc favorabile, știind că această variantă a coronavirsului are o rată mai mare de infecțiozitate, dar și de severitate. Din păcate, previziunile de la acel moment s-au adeverit, iar prevalența pe loturile analizate în laboratoarele noastre a crescut într-un ritm accelerat, de la 12% la finalul lunii ianuarie la 77% la începutul lunii martie și ajungând, în prezent, la 100%. Acest procent îngrijorător ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru noi toți. Este extrem de important să fim în continuare extrem de precauți, să respectăm cu strictețe măsurile de protecție, în timp ce campania de vaccinare ar trebui să prindă avânt”, a declarat Dumitru Jardan, biolog și coordonator al studiului de secvențiere derulat de MedLife.

Prevalența tulpinii britanice a ajuns la 100% în timp foarte scurt

Prevalența tulpinii britanice pe loturile analizate de echipa noastră de cercetare a ajuns la 100% într-un timp foarte scurt, în timp ce presiunea pe spitale a crescut, personalul medical este tot mai aproape de epuizare, iar campania de vaccinare și-a temperat ritmul. Încă de acum două luni atrăgeam atenția populației și autorităților asupra acestor riscuri. Oamenii trebuie să înțeleagă că, în acest moment, vaccinarea este singura soluție care ne poate scăpa de această pandemie, care va permite revenirea economică și reluarea unui ritm cât mai normal al vieții. Până la imunizarea în masă, măsurile de protecție nu pot fi diminuate. 

Campania de vaccinare, lentă

Pe de altă parte, evoluția campaniei de vaccinare este una ceva mai lentă, suntem în continuare la o capacitate de sub 60.000 de vaccinuri efectuate zilnic. Autoritățile ar trebui să ia în vedere creșterea cât mai curând a capacității de vaccinare, astfel încât să ajungem la 100 – 150.000 de vaccinuri administrate în fiecare zi pentru a putea preveni și alte valuri ale pandemiei. În paralel, este nevoie de un efort comun de informare și educare a populației cu privire la necesitatea vaccinării. Altfel, în scurt timp vom ajunge în situația în care vom avea stocuri de vaccin, dar nu vom avea persoane dornice să se imunizeze”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al Grupului MedLife.

Pe bază de secvențiere, MedLife urmează să facă o evaluare a situației epidemiogice în țările aflate la graniță cu România. Republica Moldova, aflată în scenariu roșu, este prima pe listă

Reprezentanții MedLife au anunțat că vor continua programul de secvențiere pentru a monitoriza evoluția pandemiei la nivel național și pentru a anunța în timp util autoritățile în privința noilor tulpini apărute. Mai mult, compania a precizat că urmează să facă o evaluare a situației epidemiologice la nivel regional, prin secvențierea probelor provenite din țările vecine, pentru a identifica eventualele riscuri din zonele de tranzit.

În paralel cu monitorizarea pandemiei la nivel național, ne-am propus să luăm pulsul din punct de vedere epidemiologic în țările aflate la graniță cu România pentru a informa autoritățile în timp util asupra unor eventuale riscuri din zonele de tranzit. Primele probe pe care le-am dat deja în lucru sunt cele provenite din Republica Moldova. Dincolo de dorința de a amplifica eforturile și acțiunile de sprijin în lupta cu pandemia oferite Republicii Moldova de către autorităților române, ne propunem să oferim informații relevante cu privire la evoluția noilor tulpini la granița de est a României. Secvențierea probelor o vom realiza exclusiv din fonduri proprii fiind o continuare a demersului nostru social în scop de monitorizare a pandemieia declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al Grupului MedLife.

Marius Geantă: Trebuie un program de supraveghere genomică în sănătatea publică

Pe de altă parte, pe teritoriul României a fost identificată mutația E484K, fapt care, în opinia președintelui Centrului pentru Inovație în Medicină dr. Marius Geantă, duce discuția despre supravegherea epidemiologică la nivelul următor: ”avem nevoie urgent de un program de supraveghere genomică în sănătatea publică, implementat rapid și în acord cu știința momentului, cu scopul de a controla pandemia COVID-19”.

”Nu mai trebuie să pierdem nici timpul și nici banii cu screening-ul prin PCR pentru varianta B.117, o modalitate care putea fi eficientă în decembrie-ianuarie, dar care este irelevantă în acest moment când varianta B.117 (mutația britanică) este deja dominantă.

Secvențierea genomică trebuie să se facă reflex

Secvențierea genomică a virusului trebuie să se facă reflex, imediat după testul PCR, pentru 5-10% dintre probele pozitive, conform recomandărilor Comisiei Europene, iar datele trebuie colectate și analizate la nivel național, dar și corelate cu bazele de date internaționale de tipul GISAID, în cel mai scurt timp posibil.
Nu ne mai putem permite să așteptăm o săptămână rezultatele secvențierii unei probe și este inacceptabil să nu dăm valoare informațiilor astfel obținute pentru a lua decizii informate și în timp util, în lupta cu Covid-19.
Știința anului 2021 ne permite să avem o imagine 4K a evoluției SARS-CoV-2, însă depinde doar de noi să nu mai ducem această luptă fiind legați la ochi”, a scris dr. Marius Geantă în pagina sa de Facebook.
Exit mobile version