Site icon Editia de Dimineata

Au fost decernate Premiile Academiei Române

Decernarea premiilor Academiei Române pentru anul 2019 a avut loc, în format hibrid, miercuri.

Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei Române cu participarea membrilor Adunării Generale și a premianților.

Cu acest prilej, în cadrul evenimentului, Academia Română a acordat 9 diplome ”Meritul Academic“ și 8 diplome ”Distincţia Culturală”.

Premiile au fost acordate celor mai reprezentative creaţii ştiinţifice şi culturale româneşti, realizate sau publicate în anul 2019 în domenii diverse, de la literatură, istorie, filosofie, arte plastice, teatrale şi muzicale până la matematică, fizică, chimie, biologie, agronomie, silvicultură, ştiinţe tehnice şi tehnologia informaţiei.

Printre premiile acordate la această ediţie, s-au numărat:

* La secţiunea Artele Spectacolului – regizorul Anca Damian a primit Premiul „Aristizza Romanescu”, pentru lungmetrajul de animaţie „Călătoria fantastică a Maronei” (coproducţie România, Franţa, Belgia), iar scenograful Viorica Petrovici, pentru scenografia spectacolelor „Mazurka” (regia Alexandru Hausvater şi „Scripcarul pe acoperiş” (regia Andrei Munteanu).

* La secţiunea Filologie şi Literatură, Premiul „Ion Creangă”a fost acordat scriitorului Mirel Taloş, pentru romanul „Undeva în Transilvania”, iar Premiul „Timotei Cipariu” lui Ion Bărbuţă şi Elena Constantinovici, pentru lucrarea „Gramatica limbii române”.

La aceeaşi secţiune, Premiul „Lucian Blaga” a fost acordat lui Ştefan Firică, pentru volumul „Autenticitatea, sensuri şi nonsensuri. Teorii româneşti interbelice în contexte europene” şi Premiul „Mihai Eminescu” Ioanei Ieronim (Ioana Latham), pentru volumul „Trecere, petrecere”.

* La Arte, Arhitectură şi Audiovizual, Muzicologie, Premiul „Ciprian Porumbescu” a fost acordat lui Carmen Stoianov pentru lucrarea „Cărţile psalmilor. Reflexii în sonor”, Premiul „George Oprescu” Mariei-Magdalena Drobotă, pentru volumul „Picturi murale extrase: istorie, restaurare, monitorizare”, iar Premiul „Ion Andreescu” graficianului Florin Stoiciu pentru expoziţia „Gestul în desen” (Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi).

Tot la această secţiune Premiul „Duiliu Marcu” a fost acordat arhitectului Vladimir Arsene pentru lucrarea Ambasada statului Kuwait din Bucureşti (finalizată şi recepţionată în 2019).

* La Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie, Premiul „Dumitru Stăniloaie” a revenit lui Ioan Alexandru Tofan, pentru volumul „Omul lăuntric. Andrei Scrima şi fizionomia experienţei spirituale”.

* La secţiunea Ştiinţe Istorice şi Arheologice, Premiul „Dimitrie Onciul” i-a revenit lui Florin Şerbănescu, pentru lucrarea „Valori ale ortodoxiei româneşti. Mănăstirea Căldăruşani (vol. I-II)”, Premiul „Nicolae Iorga” lui Valentin Burlacu (Republica Moldova), pentru volumul „Unirea Basarabiei cu România şi recunoaşterea ei internaţională”, iar Premiul „Nicolae Bălcescu” Ancăi Stângaciu pentru lucrarea „Securitatea şi exilul intelectualilor români în Italia”.

De asemenea, Premiul „A.D. Xenopol” a fost acordat lui Mihail Dobre, pentru lucrarea „Relaţiile diplomatice româno-italiene în timpul Primului Război Mondial 1914-1918, Premiul „Mihail Kogălniceanu” a revenit lui Dorin Lozovanu (Republica Moldova) pentru volumul „Populaţia românească din Peninsula Balcanică”, iar Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” l-a recompensat pe Ioan Popa pentru lucrarea „Românii din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş în Primul Război Mondial (părţile I şi II)”.

* La secţiunea Ştiinţe Biologice, Premiul „Nicolae Simionescu” a revenit grupului de 16 lucrări pe tema: „Identificarea de noi molecule cu potenţial terapeutic, anticanceros şi antoproliferativ”, autor Valentin Zaharia, iar Premiul „Emanoil Teodorescu” Violetei Ristoiu pentru o suită de nouă lucrări despre mecanismele de generare şi menţinere a durerii neuropatice (activarea microfagelor şi microgliilor, rolul chemokinelor în activitatea canalelor ionice din neuronii ganglionilor dorsali spinali)

* La secţiunea Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice, Premiul „Dimitrie Gusti” a fost acordat lui Bogdan Bucur pentru lucrarea „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”, Premiul „Henri H. Stahl” Elenei Olariu pentru „Boieri şi aristocraţi români în secolul al XIX-lea – studiu de mentalitate şi moravuri în spaţiul privat”, iar Premiul „Victor Slăvescu” a revenit lucrării „Afaceri internaţionale performante în secolul 21. Noi abordări şi soluţii”, autori: Victor Danciu, Mihaela Gabriela Belu şi Dorel Paraschiv.

Diploma „Distincţia Culturală” a fost astfel acordată:

* Revistei „Oraşul”, revistă de cultură urbană – pentru activitatea deosebită de prezentare şi îmbunătăţire a imaginii urbanismului şi arhitecturii Clujului şi cu prilejul împlinirii a 15 ani de la înfiinţare;

* Scriitorului şi realizatorului de televiziune Octavian Hoandră – pentru opera jurnalistică şi obiectivitatea reflectării Academiei Române;

* Actorului George Mihăiţă, director al Teatrului de Comedie – pentru înalta artă actoricească şi colaborarea fructuoasă cu Academia Română;

* Conf.univ.dr. Mireille-Carmen Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” – pentru activitatea culturală de înaltă ţinută şi parteneriatul fructuos dintre Academia Română şi Biblioteca Centrală Universitară;

* Regizorului şi omului de cultură Radu Boroianu – pentru eleganta sa dăruire culturală şi preţuirea manifestată faţă de Academie;

Aceeaşi distincţie a revenit actorului Horaţiu Mălăele, regizor şi caricaturist – pentru înalta artă actoricească şi colaborarea fructuoasă cu Academia Română; actriţei Maia Morgenstern, director al Teatrului Evreiesc de Stat – pentru excepţionala activitate teatrală şi colaborarea constantă cu Academia, şi actorului Dorel Vişan – pentru înalta artă actoricească şi permanenta sa colaborare cu Academia.

 

Diploma „Meritul Academic” a fost acordată:

* Lucia Hossu-Longin, jurnalist şi realizator de televiziune – pentru excepţionala activitate culturală şi cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani;

* Prof.univ.dr. Gabor Xantus, director de imagine, scenarist – pentru deosebita activitate dedicată artei cinematografice;

* Dr. Aron Xantus, regizor – pentru deosebita activitate dedicată artei cinematografice;

* Constantin-Emil Ursu, director general al Muzeului Naţional al Bucovinei – pentru înaltul profesionalism şi permanenta colaborare cu Academia Română.

* Prof.dr. Gheorghe Marinică, coordonator al volumului Monografia Ploieştiului – în semn de apreciere a remarcabilei activităţi în domeniul cercetării şi prezentării cu profesionalism şi pasiune a istoriei oraşului Ploieşti;

* Prof.dr. Constantin Trestioreanu, preşedintele Societăţii Culturale „Ploieşti – Mileniul III”, coordonator al volumului Monografia Ploieştiului – în semn de apreciere a remarcabilei activităţi în domeniul cercetării şi prezentării cu profesionalism şi pasiune a istoriei oraşului Ploieşti;

* Dr. Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României – în semn de recunoaştere şi preţuire a întregii activităţi de cercetare şi publicare de documente.

Cu aceeaşi diplomă au fost recompensate: Centrul de Studii Transilvane – pentru deosebita activitate ştiinţifică şi editorială şi cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la reînfiinţare şi Filiala din Timişoara a Academiei Române – pentru activitatea deosebită şi contribuţia adusă la îmbogăţirea ştiinţei şi culturii şi cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la înfiinţare.

 

Exit mobile version