Site icon Editia de Dimineata

”Băutura mănâncă din creier!”. La ”Ediția de dimineață” aflați mecanismele

Românului îi place să bea câte un pahar. Ba de bucurie, ba de amărăciune. Dar bea el și mai multe, chiar dacă statisticile arată că în ultimii ani consumul de alcool mai scăzut un pic. A mai scăzut, dar România tot în topul cu cel mai mare consum de alcool rămâne. La nivelul întregii Europe, este chiar în top 5.

Un păhărel de țuică sau un pahar de vin roșu pe zi nu strică, pune sângele în mișcare. Cam așa sună, nu? Ei bine, în ciuda unei convingeri (pseudo-științifice) a multora conform căreia consumul de alcool, în cantități mici, ar „face bine la sănătate”, un studiu de anvergură vine și spune că nu e adevărat, și explică de unde vine și confuzia, scrie medicalxpress.com.

Cercetările observaționale au sugerat că un consum ușor de alcool poate oferi beneficii pentru sănătatea inimii, dar într-un studiu amplu publicat în JAMA Network Open, consumul de alcool la toate nivelurile a fost asociat cu riscuri mai mari de boli cardiovasculare.

Descoperirile, care sunt publicate de o echipă condusă de cercetători de la Massachusetts General Hospital (MGH) și Broad Institute of MIT și Harvard, sugerează că presupusele beneficii ale consumului de alcool pot fi, de fapt, atribuitele altor factori ai stilului de viață care sunt obișnuiți în rândul băutorilor ocazionali spre moderați.

Lucian Mîndruță i-a invitat la o discuție despre relația românului cu alcoolul, și până la urmă nu doar a românului, pe doi specialiști: un jurnalist (vinul.ro) – Cezar Ioan –  care scrie despre vinuri, și le consumă ocazional, și un medic neurolog – Dan Mitrea (neuroaxis.ro), care le știe efectul asupra creierului. Și nu doar al vinurilor, ci al alcoolului, în general. Ca în fiecare duminică, de la 10:30, emisiunea ”Ediția de dimineață” a adus în discuție o temă interesantă.

Neurologul Dan Mitrea vorbește despre un studiu uriaș, Global Burden of Diseases, care a adunat date inclusiv pe mai mulți ani și mai multe state, și care arată că un consum, chiar și mic de alcool, la anumite categorii de vârstă, și mai ales la cei până în 40 de ani, este dăunător. Iar un consum la cei de peste 40 de ani este OK, dar în situații excepționale. Potrivit studiului, pentru cei sub 40 de ani, ORICE consum, oricât de mic, este dăunător.

Studiul subliniază că problema consumului abuziv, în cantități mari, care duce la intoxicații acute, este mai degrabă în categoria de vârstă de 15-39 de ani.

”Tu, de fapt, consumi un amalgam de substanțe care te fac să te simți bine. În special dopamină, noradrenalină, serotonină, pe care le generează creierul, dar alcoolul le augmentează. Aceste substanțe în exces stimulează niște centri din creier, care sunt implicați în mecanismele de recompensă, și care sunt și atunci tu simți că ai făcut ceva ce merită continuat și merită încurajat, pentru că ți-a dat o stare foarte bună. Pe de altă parte, sunt și alte mecanisme ale creierului, inhibitorii, care te fac să te simți și mai dezinvolt, mai dezinhibat, iar asta duce la un alt cerc, care te face să te simți mai bine”, explică neurologul Dan Mitrea.

Nu suntem singurele primate care beau: maimuțele ”beau”, caută în junglă fructele putrezite, care generează alcool, și de multe ori se îmbată, dar e clar că oamenii au dus la perfecțiune consumul de alcool.

Cezar Ioan intervine apără virtuțile vinului, subliniind că acesta are și un rol social. În plus, odată cu vinul mai apare și o augmentare a plăcerii gustului mâncării. Dar, desigur, totul depinde de ce bei, când bei, cât bei și să preferi întotdeauna calitatea, în dauna cantității.

Există o plăcere gustativă și la bere, dar cea mai recunoscută este, totuși, cea a vinului.

Dar ce se întâmplă în caz de abuz? Ce se întâmplă rău în organism?

”Rău înseamnă consumul care devine o obișnuință, ceva frecvent, și atunci, în prima fază, apare o intoxicație acută care duce la inhibiție, și acest lucru înseamnă că anumite locuri din creier nu își mai îndeplinesc funcțiile și primul lucru pe care îl vedem este că persoanele respective devin mai puțin articulate în momentul în care vorbesc.Pe termen lung, asta va modifica foarte mult structurile creierului. Și aici pot să apară modificări anatomice – se subțiază, se atrofiază anumite structuri ale creierului. Intoxicația cronică duce la o scădere a unor nutrienți în creier, practic îl lasă fără vitamina B1. Ceea duce la tulburări de mișcare, la tulburări de concentrare, tremor sau confabulație, o demență indusă de consumul de alcool. Și mai poate apărea o atrofie a corpului calos, o structură care alimentează cele două emisfere, ceea ce duce la demență, crize epileptice, chiar comă și deces”, explică neurologul.

Și, pentru că tot v-am speriat cu aceste detalii, propunem ca partea cu efectele benefice ale acestuia să o ascultăm împreună, urmărind, de la 10:30, la Digi 24, emisiunea ”Ediția de dimineață” sau aici, în înregistrarea video de mai jos.

Exit mobile version