Una dintre cele mai faimoase clădiri din lume, care continuă să uimească la aproape două milenii de la construire, Panteonul de la Roma, are o replică în județul Timiș.
La 50 de kilometri de Timișoara, în parcul din Periam, se afla o superbă biserica, care domină, prin proporții, de departe, orizontul din orice direcție te-ai apropia de mică localitate timișeană.
Însă nu dimensiunile fac ca biserica Haulik din Periam să fie specială, ci stilul constructiv, unul atipic, care iese, evident, din tiparele barocului bănățean specific perioadei în care a fost construită, în urmă cu peste un secol și jumătate, scrie Timisoarastiri.ro.
Deși toată lumea este de acord că este vorba despre o clădire ieșită din comun, nimeni, se pare, nu a remarcat până acum că avem de-a face cu o replică, la scară, firește, a „templului tuturor zeilor”, Panteonul de la Roma, celebru datorită rotondei, a corpului cilindric acoperit de incredibilul dom, de peste două milenii cea mai mare cupolă de beton nearmat din lume!
Sigur că în cazul bisericii Haulik avem de-a face cu un dom din lemn, al doilea că dimensiuni din țară se spune, construit din două structuri, domul exterior și cel interior, unite prin grinzi portante, ascunse, firește, între cele două domuri, existând chiar și celebrul oculus al Panteonului, fără deschidere însă prin domul exterior.
Domul biserici din Periam are diametrul cercului de bază de 22 de metri, în comparație cu domnul Panteonului care are 43 de metri în diametru.
Spre deosebire de Panteon, care are un singur portic monumental de acces în rotondă și un corp paralelipipedic în spate, la Periam au fost construite două porticuri, diametral opuse, unul fals, fără deschidere, care adăpostește altarul, și cel principal, de intrare, deasupra căruia a fost ridicat și un turn, fiind vorba despre o biserică creștină.
Biserica a fost comandată de către un important personaj al bisericii romano-catolice, arhiepiscop de Zagreb, de două ori ban al Croației, cardinalul George Haulik, fondatorul satului care îi poartă numele (Haulikfalva în maghiară), azi parte a localității Periam.
Lucrările la actuala biserică Haulik au început în 1847, dar au fost întrerupte din cauza evenimentelor de la 1848-49, astfel că sfințirea s-a oficiat în 1856, chiar de către episcopul Haulik.
Picturile murale au fost realizate de pictorul vienez Josef Proksch în tehnica al fresco. Un alt element inedit al bisericii Haulik îl consttuie faptul căfrescele au avut ca model personaje reale din comunitatea locală, iar pruncul din brațele Sfintei Fecioare a ajuns, după ani, preot chiar în această biserică.
Specială este și orga bisericii, construită în 1860 de către maistrul vienez Carl Hesse, pe actualul teritoriu al României existând doar două asemenea instrumente cu o sistem deosebit de suflare a aerului, printr-o pedală aflate în spate.
Pe frontonul principal al bisericii se află o inscripție în limba latină, închinată Sfintei Fecioare Maria, al cărei hram îl poartă, așa cum pe frontonul Panteonului este păstrată inscripția dedicată lui Marcus Agrippa.
Printre legendele legate de biserica din Haulik se numără și cea potrivit căreia cel care a coordonat lucrările de construire s-ar fi sinucis chiar în ziua inaugurării, din cauza acusticii defectuase a rotondei. Unii spun că s-a spânzurat de cupolă, alții că s-a aruncat din turn în timpul slujbei, alții că…. e doar o legendă.
Azi, superba biserică Haulik este în folosința Bisericii Române Unite cu Roma, parohul fiind părintele Ardelean, comunitatea locală reușind recent prin fonduri locale, cu sprijin din Germania, să renoveze fațada principală și turnul, dar se impune reabilitarea integrală, pentru care, din păcate, încă nu sunt fonduri.