Site icon Editia de Dimineata

Bresle, timbre, sentințe și proteste – Noiembrie în lume, momente de-a lungul veacurilor

24 noiembrie 1991 a fost o zi mohorâtă în București. Cel puțin așa mi-o amintesc eu. Într-una din sălile de la Facultatea de Litere eram la un curs de literatură franceză. La un moment dat, un coleg a dat buzna în sală și a spus cu vocea sugrumată: „a murit Freddie Mercury”. În secundele următoare, a fost doar liniște.

Au trecut 27 de ani de la moartea celui care cânta Bohemian Rhapsody, Don’t Stop Me Now sau We Are the Champions. Înainte cu o zi, anunțase că este bolnav de SIDA.

Momente de noiembrie | Sursa foto: Pixabay

Acest noiembrie mă face, cum altfel, să mă gândesc la Gustave Flaubert și la „Novembre”. Ar trebui să o recitesc, măcar de dragul acelor fraze îndelung cizelate așa cum sculptorul șlefuiește piatra cu obsesia meticulozității.

„Poate că și fericirea este o metaforă inventată într-o zi plină de urât.” Gustave Flaubert

După ceea ce s-a dorit o introducere, iată mai jos câteva momente reținute de istorie. S-au întâmplat în luna noiembrie, de-a lungul timpului.

Semne de breaslă; de la stânga: breaslă de lingurari din Sibiu, breaslă de dogari din Sibiu, breaslă de tâmplari din Bistrița, breaslă de zidari din Sighișoara | Sursa foto: primele două imagini: Cimec; celelalte: Capodopere2019

9 noiembrie 1376 – Breslele din Transilvania

Fondate pentru a sprijini drepturile meșterilor, de a se ajuta între ei și de a beneficia toți de aceleași drepturi și obligații ca membri ai breslei, de a supraveghea înființarea de noi ateliere și pentru a se proteja de concurența făcută de meșteri străini, breslele au fost corporații medievale cu rolul de a apăra interesele atât ale meșterilor, cât și ale calfelor, scrie istoricul Ștefan Pascu într-o carte despre meșteșugurile din Transilvania. Cu reguli bine stabilite, breslele au ajutat mult la dezvoltarea meșteșugurilor și a tehnicilor de lucru.

Transilvania a avut tot felul de bresle, de aurari, argintari, fierari, tăbăcari, țesători, sau croitori, măcelari, cojocari, cizmari. Cele mai mari așezări de atunci cu bresle au fost Sibiu, Brașov, Cluj, Sighișoara, Bistrița, Orăștie.

Pentru a ajunge meșter, drumul era lung și anevoios. Perioada de ucenicie dura, în funcție de meșteșug, între doi și patru ani. Pentru ca un meșter să primească un ucenic, erau câteva reguli clare: să fie băiat, să fie născut din părinți căsătoriți, să nu aibă mai mult de 12 ani. Fiecare ucenic stătea în atelier și lucra de la răsăritul soarelui până la apus. După perioada de ucenicie, devenea calfă și putea alege să rămână în atelierul meșterului unde a învățat meseria sau să plece în alte locuri. Cei mai buni puteau deveni meșteri, dacă reușeau să-și dovedească, în fața altor meșteri din aceeași breaslă, măiestria. Dacă reușeau să devină meșteri, își puteau deschide propriul atelier.

Prima breaslă din Europa cunoscută până acum a fost cea a lumânărarilor din Paris, din anul 1061. În Transilvania, cele mai vechi statute de breală păstrate și descoperite până acum datează din 1376, ziua de 9 noiembrie. Sunt menționate Sibiu, Sighișoara, Sebeș și Orăștie unde au existat atunci 19 bresle și 25 de branșe meșteșugărești.

Marele Zid Chinezesc | Sursa foto: Pixabay

10 noiembrie 1970 – Marele Zid Chinezesc

Este ziua când Marele Zid Chinezesc, uimitoare performanță de arhitectură veche, a devenit obiectiv turistic, iar în timp unul dintre cele mai populare din lume. Este cel mai lung zid din lume – lungimea oficială este de 21.196.18 kilometri – iar cea mai mare parte păstrată azi, aproape 9000 de kilometri este din timpul dinastiei Ming (1368 – 1644). Badaling – la aproximativ 80 de kilometri de Beijing – este cea mai vizitată secțiune a zidului; în primele săptămâni din lunile mai și octombrie, când chinezii au zile libere, numărul vizitatorilor pe zi depășește 70.000.

Din decembrie 1987, Marele Zid Chinezesc se află pe lista monumentelor UNESCO.

Iuliu Maniu | Sursa foto: Memorial Sighet

11 noiembrie 1918 și 1947 – Un final de război și o sentință pe viață

Ora 11, ziua 11, luna 11 din anul 1918 reprezintă momentul când s-a pus capăt primului conflict militar mondial. A fost declanșat în Europa, în data de 28 iulie 1914 și au fost mobilizați peste 70 de milioane de militari și peste 60 de milioane de civili. Bilanțul morților: nouă milioane de militari, șapte milioane de civili.

Sentința publicată în Scânteia, organ central al Partidului Comunist Român | Sursa imagine: Wikipedia

După sfârșitul unui alt război mondial, cel de-al doilea, ce a implicat peste o sută de milioane de oameni din mai multe țări, începând din 1947, în România, puterea a fost luată de partidul comunist. În aceeași zi de noiembrie, în anul 1947, Iuliu Maniu, în vârstă atunci de 74 de ani, și Ion Mihalache, 65 de ani, au fost condamnați la temniță grea pe viață.  După 1944, Iuliu Maniu, un luptător pentru democrație, a crezut până în ultimul moment în susținerea puterilor occidentale pentru ca România să nu cadă sub influența sovietică. A fost arestat în urma unei înscenări comuniste și, după un așa-numit proces, în stil sovietic, a fost condamnat la închisoare pe viață. A fost trimis la închisoarea din Sighet unde a decedat în ziua de 5 februarie 1953, la 80 de ani. Cadavrul a fost aruncat într-o groapă din Cimitirul Săracilor.

După 51 de ani de la nedreapta condamnare, în 1998, Curtea Supremă de Justiție a dispus reabilitarea lui Iuliu Maniu. Casa părintească din Bădăcin, Sălaj, lăsată de Iuliu Maniu în administrarea bisericii greco-catolice, a fost confiscată de autoritățile comuniste în 1947; din 1998 a revenit bisericii. Aici a fost amenajată și Casa memorială Iuliu Maniu.

Primele timbre poștele din Principatul Moldovei | Sursa foto: Momente filatelice

12 noiembrie 1857 – Cap de bour și lumină

O comisie s-a adunat la Iași în acea zi pentru a discuta despre punerea în circulație în Principatul Moldovei a mărcilor poștale. Era o premieră și s-a întâmplat în anul următor când, în 15 iulie, au fost create, după model austriac, timbrele poștale și tipărite cu matrițe de oțel. Timbrele aveau imprimate un cap de bour, vechea stemă a Moldovei, și au circulat numai în Moldova. Astăzi sunt printre cele mai valoroase mărci poștale din lume – se estimează că, din totalul de 24.000 de timbre emise în seria „Cap de bour”, mai există în jur de 750.

„Penny Black” se numește prima marcă poștală din lume; a fost emisă în Marea Britanie în 6 mai 1840.

Timișoara, primul oraș din Europa cu iluminat electric | Sursa foto: Vocea Națională

Tot în ziua de 12 noiembrie, în anul 1884, Timișoara devine primul oraș din Europa în care s-a introdus iluminatul public electric, prin cele 731 de lămpi amplasate pe străzi.

Revolta anticomunistă de la Brașov | Sursa foto: Memorial Sighet

15 noiembrie 1987 – Revolta anticomunistă de la Brașov

Măsurile drastice impuse de regimul comunist au dus la o nemulțumire tot mai mare în rândul populației. Brașov a fost unul dintre cele mai importante centre industriale ale vremii, iar muncitorii de aici au beneficiat mult timp de diferite privilegii. După jumătatea anilor ’80, situația economică a României s-a înrăutățit și a dus la disponibilizări și scăderea salariilor. Banii erau folosiți pentru plata datoriilor externe.

În 14 noiembrie, au fost primele proteste muncitorești, iar a doua zi s-au amplificat – demonstranții au intrat în clădirea comitetului județean de partid și în cea a primăriei, au luat tot ceea ce amintea de regimul comunist și, în centrul Brașovului, au dat foc bunurilor și documentelor. Armata i-a împrăștiat cu forța; securitatea a arestat în jur de 300 de protestatari. Cazurile au fost tratate ca „huliganism”.

Castelul Bran | Sursa foto: Pixabay

19 noiembrie 1377 – Castelul Bran

641 de ani au trecut de la data când a fost emis de către Ludovic I de Anjou, rege din 1342 și până la moarte, în 1382,  documentul prin care apare menționat prima dată Castelul Bran. Prin acel act, regele le-a oferit brașovenilor privilegiul de a-și construi la Bran, „cu munca și cheltuiala lor proprie”, cetatea de piatră pe care o doresc.

Exit mobile version