CITIRE

Când înțelepciunea lumii se duce pe apa sâmbetei...

Când înțelepciunea lumii se duce pe apa sâmbetei

Când omul s-a gândit să adune cărți, povești și date și să le păstreze în biblioteci, atunci a vrut să dea mai departe înțelepciune și civilizație și în acest mod lumea care a fost cândva să trăiască mai departe prin poveștile din cărți. În vremurile străvechi, bibliotecile erau puține pentru simplul fapt că nici cărțile, cum le știm azi (cele fizice, nu cele electronice), nu existau. Până să se ajungă la cărțile tipărite, a fost drum lung.

Până la hârtia descoperită de chinezi, s-au făcut însemnări pe tăblițe din lemn, lut, cerate, pe pergament, pe piele de cămilă, de oaie ori de vițel, s-a folosit papirusul (pe care se scrie extraordinar de elegant cu peniță din trestie, cum aveau romanii). Cu migală, scribii din Antichitate refăceau textele pe papirus tot la câțiva ani, deoarece cerneala pălea și, în plus, tot felul de insecte le mâncau și astfel distrugeau manuscrisele.

De înțeles, în urmă cu sute de ani puțini oameni știau să citească. De aceea, o bibliotecă era atunci un lucru uimitor, iar acele câteva orașe care aveau așa ceva erau considerate cele mai educate și evoluate.

Una din cele mai cunoscute biblioteci din lumea antică este cea din Alexandria. Pentru mulți e singura pe care o pot numi din acele timpuri. M-am gândit că nu ne strică să aflăm câte ceva și despre alte biblioteci pe care cei din vechime le-au amenajat cu gândul la ei, dar mai ales la cei care vor veni după ei. Din păcate, cei care au venit peste ei n-au știut decât să nimicească și aproape toate acele vechi biblioteci au pierit.

Iată zece biblioteci dintr-un timp trecut.

Biblioteca al-Qarawiyyin| Sursa foto: Alaraby

Biblioteca al-Qarawiyyin – Fez, Maroc

Fondată în secolul al IX-lea (mai exact, din anul 859) e posibil ca aceasta să fie cea mai veche bibliotecă a lumii – unii spun că este cea mai veche – ce există și azi. După o lungă perioadă de timp în care a fost închisă pentru renovare și modernizare, biblioteca s-a redeschis în 2016. Are 4000 de manuscrise rare – acum în formă digitală pentru a putea avea acces la ele oricine.

În vremurile străvechi, la cărțile din bibliotecă aveau acces doar anumite persoane și erau păzite ca niște comori – în această bibliotecă manuscrisele se țineau într-o încăpere unde accesul se făcea pe o ușă masivă, greoaie, protejată de un sistem de închidere cu mai multe zăvoare, motiv pentru care era nevoie de câțiva bărbați puternici pentru a o deschide.

Biblioteca Regală a lui Assurbanipal, British Museum | Sursa foto: Wikipedia

Biblioteca Regală a lui Assurbanipal – Ninive, Asiria antică

În Cartea lui Iova, se spune despre Ninive, ultima capitală a Imperiului asirian, că a fost un oraș „foarte mare”. Assurbanipal, ultimul rege important al imperiului, a fondat biblioteca unde au fost adunate tăblițe de lut cu texte din secolului al VII-lea. Aici se află și poemul epic Epopeea lui Ghilgameș.

Biblioteca a fost descoperită în 1951 de un călător, arheolog și istoric al artei englez, Sir Austen Henry Layard. Au fost găsite acolo peste 30.000 de tăblițe cu scriere cuneiformă, aproape toate fiind transportate în Anglia și se află la Londra, în British Museum.

Biblioteca lui Celsus | Sursa foto: Austrian Archaeological Institute via Wikivisually

Biblioteca lui Celsus – Efes, Anatolia, acum Turcia

Tiberius Julius Celsus Polemaeanus, cunoscut ca Celsus, a trăit aproximativ între anii 45 – 120 e.c.. Grec și cetățean al Romei, a fost senator și un iubitor de cărți. Clădirea a fost ridicată ca mausoleu (era o cinste imensă ca o persoană să fie înmormântată într-o bibliotecă) în onoarea lui de către fiul său și a fost atunci una dintre „cele mai impresionante construcții din Roma antică”. Din marmură, cu coloane perechi,  biblioteca putea adăposti 12.000 de suluri de papirus. Umiditatea și temperaturile oscilante au afectat multe manuscrise, însă un cutremur puternic (se pare chiar și incendiu în timpul unei invazii gotice) au distrus interiorul bibliotecii. Secole la rând a stat sub ruine; a fost descoperită de arheologici între 1970 – 1978. Fațada clădirii a fost restaurată.

Nalanda | Sursa foto: Asian Scientist Magazine

Nalanda – India

Nalanda a fost o mahavihara,  un complex de mănăstiri budiste în perioada antică și centru de învățătură in secolul V până aproape de anul 1200. Deși nu se cunoaște exact numărul volumelor, surse tradiționale tibetane susțin că biblioteca de la Nalanda a avut una din cele mai bogate colecții de manuscrise sacre și diferite texte despre literatură, astrologie ori medicină. În 1193 invadatori turci au ars complexul și toate documentele au fost distruse.

Biblioteca lui Asinius Pollio | Sursa foto: Eagles and Dragons

Biblioteca lui Asinius Pollio – Roma, Italia

Deși au apărut ceva mai târziu în Roma, bibliotecile și-au găsit loc mai întâi pe lângă temple. Cu banii obținuți în urma războaielor la care a participat, Gaius Asinius Pollio (75 î.d.C. – 4 d.C.), soldat, politician, orator și istoric, a construit la Roma prima bibliotecă publică. Biblioteca avea două zone, cu lucrări în latină și greacă, inclusiv o colecție de artă grecească – Pollio era un mare admirator. În jurul anului 370, la Roma existau 28 de biblioteci publice. Toate au fost distruse de barbari.

Biblioteca din Pergam | Sursa foto: Wikipedia

Biblioteca din Pergam – Pergam, zona Aeolis, azi în Turcia

Pergam a fost un oraș grecesc, unul din cele mai înfloritoare în antichitate. Aici a fost descoperit și folosit pergamentul. Biblioteca a fost fondată în jurul anului 170 î.d.C. și se spune că deținea un impresionant număr de 200.000 de volume – toate i-au fost dăruite Cleopatrei de către Marc Antoniu. Deoarece egiptenii nu au mai vrut să exporte papirus, grecii au inventat pergamentul pentru a păstra în scris documente și lucrări deosebite. Clădirea bibliotecii a fost ulterior incendiată.

Biblioteca imperială din Constantinopol | Sursa foto: Ancient Origins

Biblioteca imperială din Constantinopol – Imperiul Roman de Răsărit

Fondată în secolul al IV-lea, Biblioteca imperială din Constantinopol a fost ultima dintre cele mai importante din antichitate. Multe secole după distrugerea altor biblioteci, aici au fost păstrate volume esențiale scrise de greci și romani. A fost întemeiată de cel de-al doilea fiul al împăratului Constantin cel Mare. În timpul celei de-a Patra Cruciade, în 1204, soldații creștini care au cucerit orașul au furat tot ce-au considerat de valoare și au ars biblioteca și tot ce era în interiorul ei. Locuitorii orașului au reușit să salveze din volume și au construit ulterior o altă bibliotecă. Otomanii care au cucerit orașul în 1453 au distrus și acea biblioteca și conținutul ei pentru totdeauna.

Biblioteca din Ebla | Sursa foto: Our Ancient World

Biblioteca din Ebla – Regatul Siriei

Ebla a fost o micuță așezare fondată în epoca Bronzului, distrusă și refăcută de mai multe ori de-a lungul veacurilor, până când a fost nimicită definitiv în 1600 î.Ch.. În anul 1962, un arheolog italian a redescoperit orașul și istoria lui bogată. Au fost găsite atunci peste 1800 de tăblițe de lut și numeroase fragmente din acestea – se consideră că biblioteca avea în jur de 4000 de tăblițe de lut întregi. Pe majoritatea, s-au folosit caractere cuneiforme sumerieni, dar s-au găsit și în eblaită, o foarte veche limbă semitică. Nu s-a stabilit exact dacă a fost o bibliotecă publică sau una exclusiv pentru familia regală, însă este cea mai veche bibliotecă descoperită – tăblițele de lut au o vechime de peste 4500 de ani.

Casa Înțelepciunii | Sursa foto: Ancient Origins

Casa Înțelepciunii – Bagdad, Irak

Una din cele mai impresionante biblioteci din trecut a fost Bayt al-Hikmah, nume tradus prin Casa Înțelepciunii. A fost înființată în timpul califatului Abbasizilor, în secolul al VIII-lea, de Hārūn al-Rashīd, cel de-al cincilea și cel mai cunoscut calif din această dinastie, și a fost nevoie de trei generații pentru a aduna toate manuscrisele și cărțile din bibliotecă.

Fiul acestuia, Al Ma’Moun, a extins biblioteca și a creat zone speciale pentru diferite domenii, cum ar fi artă, literatură, limbi străine. În bibliotecă aveau acces atât bărbații, cât și femeile, persoane de orice religie și origini etnice.

Hârtia pentru scris descoperită în China a fost adusă și aici și folosită pentru cărți. Al Ma’Moun, un erudit, avea dorința de a face din această bibliotecă cel mai mare centru de cultură și cunoaștere din lume. În unele documente s-a scris că, din dorința de a-i încuraja pe scriitori și traducători să adauge mai multe lucrări în bibliotecă, pentru fiecare carte scrisă sau tradusă plătea în aur echivalentul greutății acesteia.

În 1258, când mongolii au asediat Bagdadul și au pus stăpânire pe oraș, Al-Musta’sim, al 37-a calif și ultimul din dinastia abbasidă, a fost capturat și obligat să privească distrugerile și crimele comise de invadatori. Unele surse spun că Al-Musta’sim s-a predat și a cerut doar să nu fie distrusă bogăția culturală din Casa Înțelepciunii. Mongolii au distrus biblioteca și au aruncat în râul Tigru toate cărțile. Însemnări lăsate de supraviețuitori spun că râul s-a făcut negru de la enorma cantitate de cerneală din cărți și roșu de la sângele filozofilor și oamenilor de știință uciși.

Potrivit celor mai multe documente, califul a fost apoi ucis. Mongolii l-au înfășurat într-un covor și treceau cu caii peste trupul lui – aveau superstiția că nu e bine să verse sânge regal.

Biblioteca din Alexandria | Sursa foto: Crystalinks

Biblioteca din Alexandria – Egipt

Cum am spus, a fost cea mai renumită bibliotecă din Antichitate de care mulți au auzit. Nu se știe cu exactitate cine a întemeiat-o – se crede că oratorul atenian Demetrios din Phaleron l-a convins pe Ptolemeu I să organizeze în Alexandria o bibliotecă. După unele surse, în vremea domniei în Egipt a lui Ptolemeu I Soter (Soter înseamnă Salvatorul, un general care i-a salvat viața lui Alexandru cel Mare), biblioteca avea 400.000 de papirusuri iar în timpul lui Iulius Cezar numărul acestora a depășit 700.000.

Chiar dacă nici azi nu se știe cu exactitate cine e responsabil pentru arderea ei, distrugerea Bibliotecii din Alexandria a rămas una din marile catastrofe ale lumii antice și una din marile pierderi ale omenirii.

În 2002, a fost inaugurată în orașul Alexandria din Egipt Bibliotheca Alexandrina, în amintirea bibliotecii pierdute.


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.