19 aprilie 2024, 1:07

Cât de mult s-a zdruncinat sănătatea mintală, în lume. Ce țară folosește cele mai multe antidepresive?

Consumul global de medicamente antidepresive (AD) a crescut dramatic în ultimele două decenii, europenii fiind cei mai mari consumatori. Utilizarea antidepresivelor a crescut de aproape două ori și jumătate între 2000 și 2020 în 18 țări europene, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Datele OCDE arată, de asemenea, o creștere dramatică a anxietății și depresiei în timpul pandemiei COVID-19, relatează Euronews într-o amplă analiză.

Țările cele mai fericite folosesc mai puține medicamente antidepresive? Cum explică cercetătorii creșterea bruscă a consumului de antidepresive?

Seturile de date ale OCDE demonstrează consumul de doze zilnice definite (DDD) de „N06A-Antidepresive”. Acest grup „cuprinde preparate utilizate în tratamentul depresiilor endogene și exogene”, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Consumul mediu de antidepresive în 18 țări europene a fost de 30,5 DDD la 1.000 de persoane pe zi în anul 2000, urmând să ajungă la 75,3 DDD în 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 147%.

Dar această medie generală ascunde puncte de plecare foarte diferite pentru consumul de antidepresive în 2000 în anumite țări, variind de la 6,4 DDD în Estonia la 70,5 DDD în Islanda. Republica Cehia a înregistrat cea mai mare creștere, cu 577%, în timp ce în Franța a crescut doar cu 38%, ceea ce face ca în aceste țări să se înregistreze cea mai mică schimbare între 2000 și 2020, deși de la un nivel relativ ridicat. În aceeași perioadă, consumul a crescut cu 304% în Portugalia, cu 256% în Regatul Unit, cu 208% în Spania și cu 200% în Germania.

O privire mai atentă asupra a cinci țări selectate – Franța, Germania, Portugalia, Spania și Suedia – pe parcursul a 20 de ani demonstrează modul în care variază utilizarea medicamentelor antidepresive. În timp ce creșterea este foarte scăzută în Franța, în special în ultimii 15 ani, în Portugalia aceasta a crescut vertiginos în ultimele două decenii. Graficul cu bară de rasă arată, de asemenea, modul în care consumul de antidepresive a crescut de la an la an în țările europene. În 14 din 18 țări, consumul de medicamente antidepresive a crescut de peste două ori.

Care sunt țările cu cel mai mare consum de antidepresive?

Analizând schimbările din ultimul deceniu, avem date pentru 24 de țări europene. În 2020, consumul de medicamente antidepresive la 1.000 de persoane pe zi a variat de la 20 DDD în Letonia la 153 DDD în Islanda. Aceasta este urmată de Portugalia (131 DDD), Regatul Unit (108 DDD în 2017), Suedia (105 DDD) și Spania (87 DDD). În 2020, utilizarea medie în aceste 24 de țări a fost de 68 DDD. Cele mai mari trei țări în funcție de populație, și anume Turcia (49 DDD), Franța (55 DDD) și Germania (62 DDD), au înregistrat toate o utilizare sub medie.

Există vreo corelație între fericire și utilizarea de antidepresive?

Răspunsul scurt este nu. Datele privind țările europene nu sugerează că, cu cât oamenii sunt mai fericiți, cu atât mai puțin consumă antidepresive. Islanda, care a fost a doua cea mai fericită țară din lume în 2020, conform World Happiness Report, are cel mai mare consum de antidepresive din Europa. Suedia, care s-a clasat pe locul șase în Raportul privind fericirea, are a patra cea mai mare utilizare de antidepresive, cu 105 DDD. Finlandezii, care au fost cea mai fericită națiune conform raportului, au folosit 82 DDD de antidepresive, ceea ce a plasat Finlanda pe locul șapte din 24 de țări.

Letonia, care are cel mai mic consum, cu 20 de doze zilnice, s-a clasat pe locul 34 în Raportul Mondial al Fericirii. Ungaria, care urmează Letonia cu 30 DDD, s-a situat pe locul 43 în topul fericirii. Consumul de antidepresive a scăzut doar în Danemarca în ultimii 10 ani. Consumul de medicamente antidepresive a crescut cu 36,5% între 2010 și 2020 în 24 de țări europene, consumul mediu zilnic crescând de la 49,8 DDD la 68 DDD. Danemarca este singura țară care a înregistrat o scădere a consumului de antidepresive în ultimul deceniu, cu o scădere de 4 la sută. Estonia a înregistrat cea mai mare creștere, cu 133%, în timp ce consumul a crescut doar cu 2% în Franța. Acesta s-a dublat în Marea Britanie și a crescut cu 50% în Turcia. Schimbarea a fost sub 25% în 10 țări.

Cum rămâne cu cheltuielile pentru medicamente antidepresive?

Costul cheltuielilor cu medicamentele antidepresive reprezintă o povară pentru cetățeni și pentru țările lor. În 2020, Germania a cheltuit 812 milioane de dolari (783 milioane de euro) pe antidepresive. Spania (649 de milioane de dolari sau 626 de milioane de euro) și Italia (456 de milioane de dolari sau 440 de milioane de euro) sunt celelalte țări fruntașe în ceea ce privește cheltuielile pentru antidepresive. Raportul dintre cheltuielile pentru antidepresive și totalul vânzărilor de produse farmaceutice sugerează că acestea reprezintă un cost semnificativ în unele țări. În 2020, medicamentele antidepresive au reprezentat 4% din vânzările farmaceutice în Portugalia, comparativ cu 2,7% în Spania, 2,2% în Austria, 1,9% în Turcia și 1,4% în Germania.

Prevalența depresiei cronice în Europa

Nu există date oficiale comparabile cu privire la ponderea persoanelor care au declarat că suferă de depresie cronică sau că au consultat un psiholog, un psihoterapeut sau un psihiatru. Cu toate acestea, rezultatele sondajelor publicate de Eurostat oferă unele informații. În 2019, Eurostat a constatat că 7,2% dintre cetățenii UE au raportat că suferă de depresie cronică, ceea ce reprezintă doar o creștere infimă față de 2014 (+0,3%). În 2019, dintre țările UE, Portugalia (12,2%) a avut cea mai mare pondere a populației care a raportat depresie cronică, urmată de Suedia (11,7%), Germania și Croația (ambele 11,6%). Ponderea persoanelor care au raportat depresie cronică a fost cea mai mică în România (1,0%), Bulgaria (2,7%) și Malta (3,5%). Este interesant faptul că Islanda (15,6%) și Portugalia (12,2%), primele două țări în topul celor care au raportat depresia cronică, au avut și cel mai mare consum de antidepresive, cu 153 DDD și, respectiv, 131 DDD în 2020.

Impactul COVID asupra sănătății mintale

Studii recente publicate de OCDE au constatat că sănătatea mintală s-a deteriorat semnificativ de la începutul pandemiei COVID-19. Începând din martie 2020, prevalența anxietății și a depresiei a crescut în 15 țări OCDE selectate, inclusiv în mai multe țări europene. Prevalența anxietății la începutul anului 2020 a fost dublă sau mai mare decât dublă față de cea observată în anii anteriori în Belgia, Franța, Italia, Mexic, Noua Zeelandă, Regatul Unit și SUA. Prevalența depresiei la începutul anului 2020 a fost, de asemenea, dublă sau mai mare decât dublă față de cea observată în anii anteriori în Mexic, Australia, Belgia, Canada, Franța, Republica Cehă, Mexic, Suedia, Regatul Unit și SUA. Cu toate acestea, deoarece metodele de sondaj diferă de la un studiu la altul, nu este posibil să se ofere comparații solide între țări.

A crescut consumul de antidepresive în timpul COVID?

În timp ce prevalența anxietății și a depresiei a crescut semnificativ în timpul pandemiei COVID-19, a crescut și consumul de medicamente antidepresive. Există o creștere de cel puțin 10% a consumului între 2019 și 2021 în cele 14 țări OCDE pentru care sunt disponibile date. De exemplu, consumul a crescut cu 22% în Letonia în acești doi ani, dar doar cu 1% în Ungaria. Cu toate acestea, acest lucru se înscrie în contextul unei tendințe constante de creștere a consumului de antidepresive în ultimii 20 de ani. Prin urmare, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege orice posibil impact al pandemiei asupra acestor creșteri recente.

De ce a crescut consumul de antidepresive?

Există o serie de explicații potențiale pentru această creștere din ultimele două decenii. Cercetătorii care au studiat influențele asupra tendințelor de prescriere a antidepresivelor în Marea Britanie între 1995 și 2011, au sugerat că această creștere poate fi atribuită unei mai bune recunoașteri a depresiei, disponibilității de noi medicamente antidepresive, schimbărilor în atitudinea pacienților, disponibilității terapiilor, evoluției ghidurilor clinice și lărgirii gamei de indicații tratate cu antidepresive.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol