Niciodată în istoria Germaniei Federale un guvern nu a fost nevoit să gestioneze simultan atâtea probleme. Găsesc politicienii răspunsurile potrivite? Războiul şi inflaţia sunt mai temute decât schimbările climatice, pentru germanul de rând. Cel puțin asta rezultă dintr-un sondaj de opinie realizat de ARD-Deutschlandtrend.
Războiul din Ucraina a împins inflația din Germania la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani. Din martie până în mai, prețurile au crescut cu peste șapte procente.
Prețul pentru coșul de cumpărături fictiv, pe care Oficiul Federal de Statistică îl folosește pentru a măsura rata inflației, a crescut cu 4,2 la sută. Anterior era nevoie de câțiva ani pentru această creștere, acum s-a întâmplat în doar trei luni, din ianuarie până în aprilie.
Creșterea prețurilor la energie a afectat aproape toate sectoarele economiei, împreună cu blocajele în aprovizionare și creșterea prețurilor la materiile prime.
Sancţiunile impuse de Rusia împotriva companiei Gazprom Germania şi a filialelor acesteia i-ar putea costa pe contribuabilii şi utilizatorii de gaze germani cinci miliarde de euro pe an, sub forma costurilor pentru achiziţiile din alte surse, scrie duminică ziarul Welt am Sonntag.
Moscova a decis în mai să sisteze furnizarea către filiala germană a concernului Gazprom, după ce Berlinul a plasat Gazprom Germania sub administrare specială din cauza invaziei ruse în Ucraina.
Ulterior, autoritatea germană pentru reţelele energetice Bundesnetzagentur, ca administrator, a fost nevoită să achiziţioneze gaze de pe piaţa internaţională pentru a înlocui livrările din Rusia şi a onora contractele cu companiile municipale de utilităţi şi cu furnizorii regionali de gaze.
Ministerul Economiei apreciază că necesarul suplimentar este de 10 milioane de metri cubi de gaze pe zi; un purtător de cuvânt al confirmat estimarea publicată de ziarul citat.
Welt am Sonntag a afirmat că costurile curente vor fi de circa 3,5 miliarde de euro pe an, la care se adaugă suma necesară pentru umplerea depozitului de gaze naturale de la Rehden, ordonată miercuri de ministrul Economiei, Robert Habeck.
Săptămânalul arată că costurile suplimentare vor fi transferate furnizorilor de energie şi consumatorilor finali, sub forma unei taxe pe gaze, începând din octombrie.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei a susţinut că nu există niciun risc privind furnizarea.
Războiul din Ucraina nu este singura problemă care îi preocupă pe germani. Există o întreagă serie de crize simultane. De aceea priorităţile au suferit modificări în ultimele luni.
În septembrie anul trecut, schimbările climatice erau principala îngrijorare, acum inflaţia şi războiul din Ucraina îi îngrijoreaz cel mai mult pe oameni. Clima a ajuns pe locul trei, scrie Deutsche Welle, care face referire la rezultatele sondajului de opinie.
Războiul scumpeşte mai ales energia, dar şi preţul alimentelor a crescut.
Aproape jumătate dintre cei chestionaţi (47 la sută) au declarat că sunt afectaţi puternic de scumpiri.
Reuşeşte guvernul federal să dea răspunsuri potrivite la aceste crize? 59 la sută dintre chestionaţi s-au declarat nemulţumiţi de activitatea Executivului federal, compus din laburişti, ecologişti şi liberali. Doar 39 la sută dintre respondenţi s-au declarat mulţumiţi.
Nemulţumiţi de activitatea guvernului sunt cu precădere susţinătorii conservatorilor din CDU şi CSU, aflaţi în opoziţie (62 la sută), susţinătorii Alternativei pentru Germania (95 la sută) şi alegători care nu au simpatii politice (77 la sută). Foarte nemulţumiţi de activitatea guvernului sunt şi cei din păturile defavorizate (70 la sută).
CDU/ CSU se clasează pe primul loc între partide, cu 27 la sută din intenţiile de vot la nivel federal. Pe locurile doi şi trei se clasează cu 21 la sută SPD şi formaţiunea ecologistă.