Site icon Editia de Dimineata

Cât vom plăti la iarnă pentru energia electrică? Un specialist ne calculează factura

Continentul european este puternic zguduit de criza energiei, iar oamenii se pregătesc pentru o nouă iarnă mai dificilă ca precedenta.

Creșterea prețurilor la energie este resimțită de fiecare dintre noi, iar autoritățile caută noi soluții pentru a ajuta populația și îndeamnă la reducerea consumului.

Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă, a făcut câteva  previziuni privind costul cu facturile de energie în această iarnă, în cadrul emisiunii ”Serviciul de noapte cu Maria Țoghină”, de la Radio România Actualități.

Astfel, un consum de sub 100 de kilowaţi va fi taxat similar celui de anul trecut, în timp ce un consum mai mare de 300 de kilowaţi pe lună va presupune plata unor facturi mai mari, a explicat acesta.

“Pentru că sigur sunt consumatori de  energie electrică care consumă până într-o 100 de kilowați-oră, aceștia vor avea un preț similar cu prețul de anul de anul trecut sau ușor mai mare decât prețul de acum doi ani de zile,  dar sunt și consumatori, cei care anul trecut au consumat mai mult de 300 de kilowați-oră,  ca medie lunară și care vor avea, din păcate, un preț mult mai mare decât anul trecut sau decât acum doi  ani de zile. Această situaţie este mai gravă la nivelul societăţilor comerciale, toate societăţile comerciale mici, IMM-urile, care practic vor înregistra o creştere cu cel puţin 15% a facturii, urmare a faptului că o parte din factură nu mai intră sub această protecţie a preţului plafonat, cât şi a celorlalţi, a consumatorilor mari, care practic nu vor mai beneficia de niciun fel de ajutor din partea statului, cel puţin aşa cum arată astăzi ordonanţa de urgență”, a punctat profesor inginer dr. Dumitru Chisăliță.

Ordonanța adoptată de Senat

Facturile la energie electrică din această iarnă ar urma să fie calculate pe baza consumului raportat în fiecare lună, au stabilit senatorii. Modificarea urmează să intre la votul Camerei Deputaților.

Senatul a adoptat, marți, ordonanța privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie electrică. Acest proiect va merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional, amintesc Știrile PRO TV.

Este vorba despre Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.

S-au efectuat modificări importante, iar unele dintre acestea îi vizează pe cei care au ”o anumită suferinţă medicală şi care trebuie să primească un tratament ce necesită aparate cu un consum mare de energie, cum ar fi aparatele de ventilaţie”.

Un alt amendament prevede introducerea operatorilor de apă-canal sau de transport în comun în lista beneficiarilor de preţuri plafonate la un leu pe kwh.

Totodată, familiile cu cel puţin trei copii înscrişi la unităţi de învăţământ, lăcaşurile de cult, serviciile de transport şi de apă-canal, precum şi producătorii şi distribuitorii de medicamente ar putea beneficia de tarife mai mici la electricitate, relatează Radio România Actualități.

Creșteri de preț record la gaze și cărbune

În opt luni de zile, de la începutul anului și până în luna august 2022, pe fondul războiului din Ucraina și a crizei  energetice pe care a declanșat-o în Europa, prețurile la cărbune s-au dublat, creșteri record  înregistrându-se și la petrol si uraniu.

“Cele mai semnificative creșteri au fost la gaze natural,  232 % în opt luni de zile. Adică aproape de două ori față de ce s-a întâmplat anul trecut pe întreaga perioadă a anului. 147%  la sută au fost creșteri de prețuri la cărbune, 48% creșterea prețului la petrol și de 17%  la sută creșterea prețului la uraniu”, spune Chisăliță.

Acest evoluții arată că  principalele resurse energetice, atât ale României, cât și ale Europei au înregistrat creșteri atât în anul 2021,  înaintea începerii conflictului din Ucraina, cât și după începerea conflictului.

România trebuie să investească în noi capacități de producție

În ultimii doi ani de zile, România a devenit importator net de energie.

Cantitatea pe care o cumpărăm  nu este una foarte mare, atingând aproximativ 5 %. Problema este, însă, că se cumpără această cantitate la prețuri  foarte mari.

“Chiar dacă cumperi doar 5 %, dacă pe acei 5 % îi  cumperi la un preț de 20 de ori mai mare decât restul energiei, practic avem de-a face cu un impact destul de important în prețul final”, a explicat excpertul în energie Dumitru Chisăliță, prezent la emisiunea Serviciul de noapte cu MariaȚoghină.

Potrivit acestuia, situația poate fi evitată prin două moduri: investiții în noi capacități de producție, ceea ce ne-ar permite să devenim producători și reducerea consumului.

“O modalitate ar fi să punem în funcțiune noi capacități de producție, ori ca să faci acest lucru,  înseamnă ani de zile. Cel mai bine ar fi fost ca acum 20 de ani, sau măcar acum cinci ani de zile, să fi investit foarte mult în dezvoltarea de noi capacități de producție a energiei electrice, în dezvoltarea rețelei de distribuție, care să faciliteze ca energia electrică să ajungă relativ ușor între diverse zone din țară, să nu existe congestiile pe care le avem în momentul de față, să dezvoltăm rețele de distribuție astfel încât  unii dintre prosumatorii care își montează în momentul de față panouri fotovoltaice pe case să nu fie nevoiți să-și limiteze producția de energie electrică, respectiv livrarea în rețea a energiei electrice, datorită faptului că rețeaua de distribuție nu are capacități. Atunci, într-adevăr, am putea ajunge într-o situație în care ceea ce producem noi,  cumva să acopere întreg consumul, să nu mai fim dependenți de aceste achiziții la vârf de consum, care sunt la prețuri extraordinar de de mari în momentul de față”.

Totodată, întârzierea exploatării gazului natural din Marea Neagră, ne costă acum scump la buzunare.

”În loc să avem suficiente gaze naturale pe piața din România și bineînțeles să profităm de pe urma acestor gaze naturale, suntem cu mâna întinsă către importul de gaze naturale, care bineînțeles, vin cu prețuri foarte, foarte ridicate și care vor afecta într-un final relația aceasta preț consumatori non-casnici și casnici, bani care trebuie să fie dați furnizorilor ca diferență între prețul plafonat și prețul pieței”.

Totodată, reducerea consumului  trebuie să urmeze un mecanism care să nu ducă nici la închiderea fabricilor, nici la oprirea industriei și  nici la situația în care consumatorii să intre în faza în care pur și simplu să își restricționeze consumul, punându-și sănătatea în pericol și renunțând la starea de confort.

Avantajele mini-centralelor nucleare pentru România

Asigurarea securității energetice și  tranziția către o energie curată, la care s-a angajat și România, pot deveni realitate și cu ajutorul centralelor cu mini-reactor nuclear.

Guvernul Statelor Unite a anunțat o finanțare de 14 milioane de dolari pentru proiectarea primelor centrale cu mini-reactor nuclear din Europa.

Investiția finală, de ordinul miliardelor de dolari, ar urma să contribuie la independența energetică a României.

Prima centrală cu mini-reactor nuclear din Europa va fi la Doicești, Dâmbovița.

“Aceste centrale (numite si SMR-uri)  sunt gândite  cu mult mai multe sisteme de siguranță decât  sunt centralele mari. Și în primul rând, reprezintă capacități mult mai mici de producere a energiei electrice față de o centrală mare. Specialiștii care în momentul de față lucrează la aceste certificări și validări dau asigurări până la momentul de față, discutăm de elemente care sunt superioare sub aspectul securității față de tehnologiile nucleare existente în momentul de față”, spune Chisaliță.

Reducerea consumului și evitarea risipei scad costul facturii la energie

Printre sfaturile oferite de expertul în energie Dumitru Chisăliță pentru a trece mai ușor peste iarnă, se numără reducerea consumului, fără se ne coborâm însă, nivelul ambiental și reducerea risipei, atât în locuință, cât și la locul de muncă.

“Asta nu înseamnă că, dacă până anul acesta, oamenii au stat cu 26 de grade în casă, să stea și anul acesta cu 26 de grade Celsius, adică există posibilitatea ca să ajungem la un nivel care poate să varieze undeva între 20-22-23 de grade Celsius, dar foarte important este să încercăm să eliminăm risipa printr-un comportament de eficiență energetică. Să nu facem risipă și să încercăm o optimizare atât în ceea ce privește folosirea energiei electrice, cât și a gazelor naturale, a încălzirii, iar toate acestea pot să determine o reducere a facturii cu câteva procendete. Din păcate, nu se pot aștepta la niște reduceri semnificative, dar câteva procente, din punctul meu de vedere, până în 5 % există șansa, printr-un comportament adecvat, să-ți reduci factura la energie și gaze naturale”.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 26/27 septembrie 2022

 

 

Exit mobile version