Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a vorbit, în exclusivitate pentru Editiadedimineata.ro, despre câteva aspecte importante legate de Președinția română a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, cum ar fi: vom avea sau nu autostrăzi care să ne lege de vecini?, despre relevanța țării noastre în regiunea Dunării, , dar și despre ce presupune, financiar vorbind, organizarea unui astfel de program.
Cristina Negrilă: Guvernul României a aprobat în cadrul ședinței de joi, 20 septembrie 2018, conceptul Președinției române a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării și calendarul reuniunilor și evenimentelor tematice propuse de țara noastră pe durata mandatului. Este acest moment unul cheie în definirea României ca actor cu relevanță extrem de mare în regiunea Dunării?
Victor Negrescu: Aș începe prin a vă spune că Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este o inițiativă de succes a României la nivel european, iar noi ne dorim ca această formă de colaborare regională să cunoască o dezvoltare continuă în perioada următoare.
Țara noastră, care a co-inițiat acest mecanism de cooperare, alături de Austria, a obținut la finalul anului precedent susținerea celorlalte state membre pentru preluarea acestui mandat important pentru țara noastră, care va coincide parțial cu preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, materializând astfel una dintre prioritățile noastre în context european. România va prelua Președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de la Bulgaria, urmând să o exercite, începând cu data de 1 noiembrie 2018, pentru o perioadă de un an. Președinția SUERD presupune asumarea de către ţara noastră de responsabilități în cadrul unui proces de implicare și coordonare pe mai multe paliere, la nivel european și național. Aceasta va permite României promovarea la nivel european a temelor și inițiativelor de interes pentru statele din regiunea Dunării, prezidarea reuniunilor și facilitarea obținerii consensului între statele membre. Sub genericul “Întărim coeziunea pentru o prosperitate comună în regiunea Dunării”, ne propunem să promovăm patru tematici prioritare și direcții de acțiune:
– îmbunătățirea conectivității și mobilității în regiunea Dunării prin promovarea transporturilor, turismului, digitalizării și a contactelor între oameni;
– revigorarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării în procesul de actualizare a Planului de Acțiune prin crearea de sinergii între toți factorii de decizie din regiunea Dunării și Comisia Europeană, precum și prin operaționalizarea Punctului Focal pentru Asistență Tehnică;
– schimburi de experiență și bune practici pe Ariile Prioritare referitoare la aspectele legislative, în strânsă colaborare cu administrația publică, cu actorii sociali, cu mediul academic și de afaceri;
– dezvoltarea transnațională a clusterelor prin schimbul de bune practici între entitățile participante la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Obiectivul major pe care România și-l propune pe durata exercitării Președinției Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării îl reprezintă relansarea strategiei, proces care necesită o abordare la nivel politic, prin repunerea sa pe agenda politică națională a statelor membre, precum și una la nivel tehnic, prin implicarea activă în procesul de revizuire a Planului de Acțiune al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, prin intermediul mecanismelor aferente. României îi va reveni responsabilitatea ca, în perioada exercitării acestui mandat, să faciliteze obținerea consensului pentru actualizarea Planului de Acțiune și, implicit, relansarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Un alt obiectiv asumat de România pentru această perioadă este preluarea secretariatului strategiei, împreună cu Austria. Ministerul Afacerilor Externe este parter strategic asociat în acest proiect de anvergură regională, fiind susținut în mod deosebit de către Comisia Europeană.
Astfel, exercitarea mandatului va reprezenta o oportunitate de a demonstra că avem capacitatea administrativă de a îndeplini o sarcină atât de importantă printr-o bună planificare și coordonare la nivel național, precum și un dialog susținut cu instituțiile Uniunii Europene și cu statele partenere. În perioada 2018 – 2020, patru state membre ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, Bulgaria, Austria, România și Croația, exercită și Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Aceasta reprezintă o șansă pentru promovarea la nivel european a valorii adăugate a strategiilor macroregionale, care nu trebuie ratată.
Cristina Negrilă: Din Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării fac parte și 9 țări membre ale Uniunii – majoritatea având o rețea de autostrăzi extrem de bine dezvoltată. Am văzut din comunicatul Guvernului că România are ca priorități în mandatul său dezvoltarea acestui segment. Există o variantă în plus, în acest context, să ne gândim că am putea spera la contractarea cu țările din regiune printr-un nou segment de autostradă?
Victor Negrescu: La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state – nouă state membre ale Uniunii Europene, așa cum ați menționat și dumneavoastră, Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria, precum şi cinci state terțe: Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina.
Această strategie reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
Ca și celelalte macro-strategii europene, Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituții și fără noi reglementări.
În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola acestei strategii, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente (cu precădere Programul Transnațional Dunărea sau Programele Operaționale din România). România coordonează trei din cele unsprezece arii prioritare (număr maxim permis): navigația pe căile navigabile interioare (prin Ministerul Transporturilor, împreună cu Austria), promovarea culturii, turismului și a contactelor directe dintre oameni (prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Ministerul Culturii şi Identității Naționale, Ministerul Turismului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Departamentul pentru Relații Interetnice, împreună cu Bulgaria) și gestionarea riscurilor de mediu (prin Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu Ungaria).
Pe Aria Prioritară dedicată transporturilor navale, coordonată de România, până în prezent au fost realizate numeroase proiecte cu componenta SUERD, cu fonduri Europene, inclusiv: Platforma multimodală Galați, proiectele DAPhNE, PROTECT, SWIM sau Fast Danube. Exemple recente sunt propunerile de realizare a proiectelor realizarea Via Carpathia, Rail2Sea și FAIRway Danube, propuse sau susținute de Guvernul României pentru o mai bună interconectare cu statele vecine prin intermediul autostrăzilor și a căilor ferate.
Dar, ca să vă răspund strict la întrebare, Ministerul Afacerilor Externe nu a anunțat că va construi autostrăzi prin intermediul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, de altfel acest lucru nefiind posibil în acest moment, din motivele enumerate mai sus.
Cristina Negrilă: Calendarul Președinției române a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării conține 55 de reuniuni și evenimente – avem capacitatea logistică de a organiza impecabil acest program? Ce efort financiar presupune și cine îl susține?
Victor Negrescu: Procesul de pregătire a conceptului și a calendarului evenimentelor privind Președinția română a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării a fost gestionat de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate de structură națională de coordonare, și a presupus un amplu exercițiu de consultare a tuturor actorilor relevanți (instituțiile guvernamentale implicate în gestionarea ariilor prioritare, reprezentanți ai administrației publice locale și ai mediului academic și asociativ).
Calendarul oficial al Președinției României la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării conține reuniuni și evenimente tematice, care vizează abordarea din perspectiva politică, dar și la nivel tehnic, a obiectivelor procesului de cooperare în cadrul strategiei, conferind României oportunitatea de a-și întări rolul și de a-și promova propriile interese la nivel regional și european. Pe lângă reuniunile tradiționale, cum ar fi Forumul Anual, pe durata mandatului nostru vor fi organizate două ediții ale Forumului Național, precum și multe alte reuniuni.
La evenimentele tematice organizate de către ministerele și instituțiile care coordonează ariile prioritare vor fi invitați să participe și reprezentanți ai administrației publice locale, ai mediului academic și ai mediului asociativ. Evenimentul de lansare a Președinției române a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării urmează a avea loc în cadrul ediției din 2018 a Forumului Național (5-6 noiembrie), care va fi prezidat de către doamna prim-ministru, în calitate de președinte onorific. La eveniment vor participa comisarul european pentru politică regională, miniștrii, oficiali din administrația publică centrală și locală, reprezentanți ai mediului academic și ai mediului asociativ sau reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București.
Acțiunea de cea mai mare anvergură organizată în România pe durata mandatului va fi ediția a opta a Forumului Anual SUERD, la care vor participa aproximativ 800 de persoane.
Pentru îndeplinirea în condiții optime a tot ceea ce presupune Președinția Strategiei Uniunii Europene pentru România, ministerele implicate în gestionarea ariilor prioritare vor aloca resursele necesare pentru buna desfășurare a reuniunilor și evenimentelor propuse. Astfel, pentru organizarea acțiunilor incluse în calendarul Președinției României la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării sunt prevăzute cheltuieli din bugetul propriu al fiecărei instituții responsabile sau din surse externe (programul INTERACT al Uniunii Europene, contribuția Comitetului Economic și Social European, Programul Transnațional Dunărea).
De exemplu, Forumul Anual SUERD va fi finanțat în proporție de 85% de Programul Transnațional Dunărea, iar 15% din cheltuieli vor fi asigurate din bugetul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.