Tudor Vișan Miu este autorul lucrării La școală cu Regele Mihai. Povestea Clasei Palatine, apărut în colecția Istorie cu blazon a Editurii Corint în anul 2016. Din 2014 este membru al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și a fost președintele Organizației de Tineret a A.N.R.M. Este masterand al programului Experimente ale modernității al Facultății de Istorie a Universității din București. Este pasionat de istoria familială și de genealogie. Este membru asociat al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” din anul 2013.

Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Tudor Vișan-Miu a vorbit despre rolul Casei Regale în România și despre popularitatea Regelui Mihai I.

editiadedimineata.ro: Ce trebuie să știe societatea românească despre Casa Regală?

Tudor Vișan-Miu: Românii ar trebui să cunoască faptul că, din punct de vedere istoric, una din instituțiile fundamentale ale statalității noastre moderne este Casa Regală a României. Spun asta deoarece, pe de o parte, Casa Regală, ca reprezentantă a Coroanei, care este o instituție veche de la începuturile statalității, a creat o nouă tradiție monarhică, prin sistemul dinastic instituit la 1866. Or, dinastia a fost una dintre bazele stabilității politice ale statului nostru. Pe de altă parte, Casa Regală a fost unul dintre actorii cei mai importanți ai evenimentelor care au dus la desăvârșirea statului român modern.

editiadedimineata.ro: De ce este sărbătorită Ziua Regelui pe 10 mai?

Tudor Vișan-Miu: Ziua de 10 Mai este foarte strâns asociată cu regalitatea românească pentru că, în anul 1866, principele Carol a sosit la București și a depus jurământul ca Principe al României în această zi. Cu fiecare jubileu, ziua de 10 Mai a devenit o sărbătoare tot mai populară – în special după anul 1877, când pe 10 Mai a început să se serbeze și Ziua Independenței ca Zi Națională a României. Apoi, la 10 Mai 1881, Carol I a fost încoronat Rege al Regatului României, ceea ce a desăvârșit asocierea zilei de 10 Mai cu monarhia românească și cu Dinastia Regală.

Astăzi, 10 Mai este considerată „Ziua Regelui” pentru că Familia Regală continuă să fie în fruntea sărbătorii naționale de 10 Mai, dar, în realitate, 10 Mai este o dată istorică a României. Acest lucru a fost recunoscut prin Legea 103/2015 pentru declararea zilei de 10 Mai ca zi de sărbătoare națională.

editiadedimineata.ro: Care credeți că sunt cele mai mari realizări ale regilor României?

Tudor Vișan-Miu: În primul rând, regii României au avut un rol foarte important în consolidarea statului român modern. Dacă este să dăm un singur exemplu, în mare măsură datorăm regelui Carol I desăvârșirea unității Moldovei și a Țării Românești prin unirea lor cu o infrastructură feroviară, absolut necesară pentru o țară care-și dorea dezvoltarea industrială.

În al doilea rând, regele Carol I a avut un rol covârșitor în declararea Independenței de Stat a României, câștigarea ei prin luptă în Războiul pentru Neatârnare din 1877-1878 și recunoașterea ei internațională, alături de dobândirea statutului de Regat, superior celui de Principat.

În al treilea rând, regele Ferdinand I a avut un rol deosebit în realizarea Marii Uniri. Regele s-a aflat în fruntea Națiunii în Războiul de Întregire din 1916-1919, inspirând Românii – alături de regina Maria – să lupte pentru unirea românilor în același stat, în special după promisiunea de împroprietărire dată țăranilor care luptau în Armata Regală. Regele, care a rezistat până la capăt presiunilor de a semna pacea separată cu Puterile Centrale, a fost primul care a recunoscut unirea Basarabiei, unirea Bucovinei și unirea Transilvaniei.

editiadedimineata.ro: Ce învață elevii la școală despre realizările Casei Regale? Ce credeți că lipsește din manuale?

Tudor Vișan-Miu: Conform programei școlare de istorie, în clasa a VIII-a, elevii învață, în domeniul de conținut România modernă, o lecție despre domnia lui Carol I, cu studii de caz despre Constituţia din 1866 și Războiul de Independenţă. La domeniul de conținut următor, România secolelor XX-XXI, elevii au o lecție despre România şi Primul Război Mondial și Marea Unire din 1918. La lecția România interbelică, există un studiu de caz despre Monarhia după Primul Război Mondial, ceea ce este foarte potrivit. La lecția România în Al Doilea Război Mondial, studiul de caz se referă la Holocaustul în România: evreii şi rromii, lipsind un studiu de caz despre 23 August 1944, deși este o pagină de istorie mondială semnată de un rege al României. În fine, la România – stat comunist, avem un studiu de caz despre Rezistența anticomunistă, care nu întotdeauna acoperă suficient eforturile regelui Mihai I împotriva comunizării țării și condițiile abdicării sale forțate din 30 decembrie 1947.

În clasa a XII-a, istoria se învață tematic, iar, la tema Statul și Politica, avem o lecție despre „Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX)”, iar, la tema Relațiile Internaționale, avem o lecție despre „România şi concertul european; de la «criza orientală» la marile alianţe ale secolului XX”. Evident, aceste lecții ar trebui să acopere și rolul Casei Regale în consolidarea statului român modern, precum și în politica externă.

Apoi, există o programă școlară pentru disciplina opțională „Istoria Monarhiei în România 1866-1947”, care are un manual foarte bun de Istoria Monarhiei, realizat de trei profesori de istorie, Nicolae Diță, Doru Dumitrescu și Mihai Manea.

editiadedimineata.ro: În 2017, la evenimentele prijeluite de înmormântarea Regelui Mihai au participat mulți români. Cum se explică aprecierea de care s-a bucurat?

Tudor Vișan-Miu: Regele Mihai I a fost o figură excepțională a istoriei românești. Cred că interesul românilor manifestat cu ocazia funeraliilor a fost deplin justificat, date fiind longevitatea, moralitatea, tragismul și popularitatea deosebită a acestui suveran, dar și a faptului că Regele reprezenta o figură vie a Istoriei. Românii și-au manifestat simpatia pentru Rege încă din martie 2016, când s-a anunțat că Regele este bolnav. De altfel, un interes comparabil s-a manifestat și cu ocazia funeraliilor soției Majestății Sale, regina Ana, în august 2016.

Foto cover: Regele Mihai I. Sursă: romania-actualitati.ro

---