30 noiembrie 2020, 7:19

Ce năzbâtii mai fac unii cercetători. Premiile Ig Nobel pentru cele mai amuzante descoperiri științifice

„Cea mai captivantă frază de auzit în știință, cea care prezintă noi descoperiri, nu este «Evrica!», ci «Asta e amuzant!»”. Citatul a apărut prima dată în 1987, într-un mesaj pe Usenet și i-a fost atribuit scriitorului și profesorului de biochimie Isaac Asimov (1920 – 1992). 

„Clasicul cuvânt ce se presupune a fi rostit de un om de știință când face o descoperire majoră este «Evrica!»”, scrie QI. Cum se știe, «Evrica!», în limba greacă «ερηκα!», cuvânt ce înseamnă «Am găsit!», este faimoasa exclamație a lui Arhimede din Siracuza, matematician, fizician, inventator și astronom din Grecia antică, pe care se spune că a făcut-o atunci când a găsit principiul ce îi poartă numele. 

 

Sursa: DW

 

Totul a pornit de la: «Asta-i amuzant!»

Tot QI, mergând pe firul primului citat, nota o poveste, apărută în 1976 în ‘Introduction to the History of Mycology’, despre bacteriologul scoțian Alexander Fleming. În momentul în care acesta a descoperit penicilina, strigătul lui «Evrica» a fost, se spune, «Asta-i amuzant!».

Toate poveștile acestea despre lucruri “amuzante” în știință au dus se pare la ideea unor premii aparte. Pe de o parte, sunt renumitele și prestigioasele premii Nobel

Nu atât de renumite, dar cât se poate de populare, cel puțin printre unii cercetători, sunt, de cealaltă parte, premiile Ig Nobel. Ig vine de la ignoble (lipsit de noblețe, de distincție, ordinar, modest), cuvânt menit să parodieze celebrele premii create de omul de afaceri suedez Alfred Nobel.  

După cum spunea Marc Abrahams, cel care a fondat în 1991 aceste distincții, e vorba despre acele cercetări și descoperiri surprinzătoare. 

„Premiile sunt menite să celebreze neobișnuitul, să onoreze ingeniozitatea și să stârnească interesul oamenilor pentru știință, medicină, tehnologie”, după cum sunt prezentate aceste distincții pe website-ul oficial Improbable Research

 

Stânga: Marc Abrahams, la o gală Ig Nobel, Sursa foto: ctvnews.ca / Bill Gates, Sursa foto: The Africa Report

 

Ce au în comun Marc Abrahams și Bill Gates.

Într-un articol publicat în 2004 în ‘The Guardian’, Marc Abrahams rememora cum a început povestea cu aceste premii năstrușnice. În 1990, scria el, a trimis câteva articole cu subiecte științifice unei reviste necunoscute. După ceva timp, editorul l-a contactat și a început o colaborare.

„Aceasta e varianta scurtă. Însă tot ceea ce fac acum este, într-un fel sau altul, legat de ceea ce am făcut de când aveam vreo zece ani: să caut după lucruri ce pot fi un pic diferite față de cum par; să scriu despre știință și lucruri care sunt amuzante; să încerc să deslușesc ce este real și ce nu este, ce este bun și ce nu este, ce este important și ce nu este.”

Despre studiile de la Harvard și perioada petrecută acolo, povestea: 

„Am mers la Harvard și am făcut studii de matematică aplicată. Bill Gates a fost cu un an mai mare și cred că a făcut aceleași studii ca și mine. El, ca și mine, a fondat în cele din urmă o companie de software. Eu, spre deosebire de el, am făcut greșeala să finalizez studiile. Nu ați auzit niciodată de compania mea de software, dar asta făceam până la întâmplarea cu revista și ceea ce am continuat să fac. Înainte de a face compania, am lucrat la câteva proiecte, unul fiind un aparat ce putea să citească din cărți cu voce tare pentru persoane cu deficiențe de auz.” 

 

La o ceremonie Ig Nobel | Sursa foto: phys.org

 

Întâi, râzi. Apoi, cazi pe gânduri.

După câțiva ani de colaborare la revistă, a creat premiile Ig Nobel și a lansat The Annals of Improbable Research (AIR), publicația evenimentului. Din 1995, anual sunt realizate șase numere; inițial, până în 2015, a apărut în variantă print, după care a trecut la format digital.  

Revista publică articole cu tot felul de „descoperiri științifice” și îi prezintă pe laureații acestor premii. 

După mulți ani, a mărturisit Marc, a reușit să găsească o formulă clară și concisă despre ceea ce înseamnă de fapt aceste premii: e acea descoperire care mai întâi îi face pe oameni să râdă, apoi să se gândească la ea (ceea ce gândește fiecare, e treaba fiecăruia, comenta Marc).

Despre Ig Nobel Prizes, el nota: „Ideea de bază este de a onora, sau cel puțin de a atrage atenția, asupra acelor realizări ce în mod clar merită un fel de mare și glorioasă recunoaștere, dar pare puțin probabil să o primească. Realizări care au acea calitate de a-i face mai întâi pe oameni să râdă și apoi să se gândească la ele.” Cu toate că, menționa el, unii pot comenta „care e bună, care e rea, care – importantă, care – banală”. 

Știința nu este luată în derâdere, menționa el, ci doar sunt premiate acele realizări care te fac să râzi când auzi prima dată de ele, după care începi să te gândești la ele. La unele poate chiar la modul mai serios, însă cele mai multe sunt doar amuzante.

Sursa imagine: 112.international

 

Laureați Nobel vin la gala Ig Nobel.

Ceremonia Ig Nobel Prize are loc în luna septembrie la Sanders Theatre de la Harvard University unde sunt invitați și laureați autentici ai Premiilor Nobel. Aceștia de fapt prezintă câștigătorii și le înmânează premiile, totul într-o atmosferă plină de umor ‘științific’, glume și bună dispoziție.

Premiile sunt pentru zece categorii, unele preluate după cele ale Premiilor Nobel – fizică, chimie, medicină, literatură, pace –, altele însă sunt exclusiv distincții inventate pentru Ig Nobel, cum ar fi cele pentru sănătate publică, biologie, inginerie, nutriție, arheologie sau aviație. Cercetările sunt cât se poate de reale, asigură organizatorii evenimentului, și toate au fost publicate în diferite reviste de specialitate.

Laureați Ig Nobel.

Câțiva laureați Ig Nobel de-a lungul anilor și realizările lor care, dacă unele nu au menirea să-i facă pe oameni să se gândească prea mult la ele, cel puțin toate provoacă râsul sau măcar aduc un zâmbet pe chip.

Cine gândește…

În 1992, premiul Ig Nobel pentru Medicină a fost câștigat de F. Kanda, E. Yagi, M. Fukuda, K. Nakajima, T. Ohta și O. Nakata de la Shiseido Research Center din Yokohama, pentru studiul lor “Clarificare a compușilor chimici responsabili de mirosul neplăcut al picioarelor” și în mod deosebit pentru concluzia la care au ajuns, și anume că oamenii care gândesc au miros neplăcut la picioare, iar cei care nu gândesc, n-au. Studiul lor a apărut în British Journal of Dermatology.

 

 

Mai bine un pumn decât un război.

Premiul Ig Nobel pentru Pace din anul 1995 i-a fost decernat Parlamentului din Taiwan pentru că oamenii politici de acolo au demonstrat lumii că se pot obține mult mai multe dacă se iau unii cu alții la bătaie folosind pumni, palme, lovituri de picioare, decât să pornească un război împotriva altor națiuni.

 

Se poate: de la Ig Nobel la Nobelul cel râvnit.

În anul 2000, fizicianul Andre Geim, Universitatea din Nijmegen, Țările de Jos, și Sir Michael Berry, Bristol University, Marea Britanie, au fost câștigătorii Premiului Ig Nobel în domeniul fizicii. Realizarea lor: au folosit magneți și au reușit să mențină în aer o broască. După zece ani, în 2010, Andre Geim a fost unul dintre laureații Premiului Nobel pentru Fizică, firesc pentru o altă descoperire. Este singurul om de știință care, până în 2020, a primit și un Nobel și un Ig Nobel. 

 

Și totuși există: Statuia pe care o ocolesc porumbeii.

În 2003, Yukio Hirose, de la Universitatea Kanazawa, Japonia, a primit Ig Nobel pentru Chimie, pentru cercetarea chimică minuțioasă a unei statui de bronz din Kanazawa pe care porumbeii o ocolesc și nu se așază niciodată.

 

Să o mănânci, să o arunci… asta-i întrebarea.

Premiul Ig Nobel pentru Sănătate Publică în 2004 i-a fost acordat lui Jillian Clarke, de la Chicago High School for Agricultural Sciences. Aceasta a cercetat validitatea științifică a regulii de cinci secunde, „dacă e sigur sau nu să mănânci mâncarea ce a căzut pe jos”.

 

Cu ochii închiși.

În 2006, Nic Svenson și Piers Barnes, de la Australian Commonwealth Scientific and Research Organization, au primit Premiul Ig Nobel pentru Matematică pentru că au calculat numărul de fotografii pe care trebuie să le faci pentru a avea (aproape sută la sută) garanția că nimeni din grupul pe care îl pozezi nu are în acel moment ochii închiși. 

 

Sursa foto: Britannica

 

De ce ele n-au dureri de cap.

Tot în 2006, Ivan R. Schwab, de la University of California Davis, și Philip R.A. May, de la University of California, Los Angeles, au fost recompensați cu premiul Ig Nobel pentru Ornitologie pentru că au studiat și explicat de ce ciocănitorile nu suferă de dureri de cap. 

 

Puricii câinilor sunt mai sportivi.

În 2008, Marie-Christine Cadiergues, Christel Joubert și Michel Franc, de la École Nationale Vétérinaire din Toulouse, Franța, au primit Ig Nobel pentru Biologie. Ei au descoperit că puricii care trăiesc pe câini sar mai sus decât puricii care stau pe pisici.

 

Dr. Elena Bodnar își prezintă invenția unor laureați ai Premiilor Nobel: de la stânga, fizicianul Wolfgang Ketterle, scriitorul Orhan Pamuk și economistul Paul Krugman | Foto: The Star

 

Sutienul tranformat în măști de protecție. O invenție din 2009.

În 2009, laureații premiului Ig Nobel pentru Sănătate Publică au fost Elena N. Bodnar, Raphael C. Lee și Sandra Marijan, din Chicago, Illinois, Statele Unite. Ei au inventat un sutien care, în caz de urgență, poate fi rapid transformat într-o pereche de măști de protecție

 

Mai mult decât distracție și strigăte.

Simon Rietveld, de la Universitatea Amsterdam, și Ilja van Beest, de la Universitatea Tilburg, ambele din Țările de Jos, au fost în 2010 laureații premiului Ig Nobel pentru Medicină. Ei au descoperit că simptomele crizelor de astm pot fi tratate într-o tură cu montagnes russe. În 2018, premiul Ig Nobel pentru Medicină a fost acordat tot pentru un studiu care a demonstrat că o cursă în montagnes russe poate ajuta la eliminarea pietrelor la rinichi.

 

Pizza, per favore!

În 2019, Silvano Gallus, de la Istituto di Ricerche Farmacologiche Mario Negri, Italia, a primit premiul Ig Nobel pentru Medicină pentru că a adunat dovezi potrivit cărora pizza ar putea proteja împotriva unor boli cu condiția să fie preparată și mâncată, evident, în Italia.

 

Sursa: TV Mania

 

Oamenii și cimpanzeii.

Până în 2020, printre câștigătorii unui premiu Ig Nobel a fost și o româncă. Gabriela-Alina Sauciuc, de la Universitatea Lund, Suedia, Tomas Persson și Elainie Madsen, au primit în 2018 Ig Nobel pentru Antropologie. Ei au arătat că, la grădina zoologică, cimpanzeii imită oamenii tot atât de des și de bine pe cât oamenii imită cimpanzeii. 

 

Următoarea ceremonie de decernare a Premiilor Ig Nobel a fost programată în 17 septembrie 2020 și, pentru prima dată din 1991, va fi transmisă exclusiv online.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.