Site icon Editia de Dimineata

Cea mai scumpă brânză din lume se face în vecini: în Serbia. Care este secretul ei

Albă, densă și bogată în arome, așa poate fi caracterizată brânza Zasavica. Cea mai scumpă brânză din lume este produsă în Serbia, în rezervația naturală specială Zasavica, de lângă Sremska Mitrovica, din lapte de măgăriţă. Producătorul ei, Slobodan Simic, susține că ea nu este doar foarte gustoasă, ci și bună pentru sănătate.

O singură problemă: costă 1.000 de euro kilogramul. Sau 1.130 de dolari, dacă vreți.  Ceea ce o face cea mai scumpă din lume.

Proprietăți miraculoase

Din 2012, Simic și echipa lui de fermieri îngrijesc vreo 200 de măgari, care trăiesc în rezervația naturală din nordul Serbiei, Zasavica.

Laptele dat de măgărițe are proprietăți similare cu ale laptelui de la sânul mamei, iar Simic spune că are proprietăți miraculoase, de vindecare a mai multor afecțiuni, inclusiv astm și bronșită.

”Un bebeluș poate fi hrănit cu acest lapte chiar din prima zi de viață, fără să fie diluat. E o adevărată minune a naturii”, spune el potrivit news.cgtn.com.

Și atunci, dacă e simplu, ce are brânza asta special?

Chiar dacă nu sunt prea multe studii științifice pe această temă, proprietățile laptelui de măgăriță sunt recunoscute în practică. Laptele este bogat în proteine și  a fost recunoscut de ONU drept o bună alternativă pentru cei care suferă de alergii la laptele de vacă.

Bun. Deci e simplu, nu? Avem o măgăriță, obținem niște lapte de la ea, facem brânză și ne îmbogățim, nu? Nu!

”Ceea ce nimeni din lume nu face, și nici nu va face, este chiar această brânză de măgăriță”, dă asigurări Simir, care se laudă cu produsele lui scumpe.

Bine, și de ce?

Pentru că laptele de măgăriță are niveluri scăzute de caseină, un tip de proteină care acționează ca agent de închegare a laptelui. Numai că unul dintre fermierii de la Zasavica a descoperit proporțiile perfecte de lapte de măgăriță și lapte de capră care trebuie amestecate pentru a obține tipul lor special de movile de brânză.

Problema este că măgărița produce mai puțin de un litru de lapte pe zi. Ferma vinde între 6 și 15 kilograme de brânză pe an, mai ales străinilor și turiștilor care o vizitează, spune Simic.

Măgarul din Balcani

Pentru el, ce face ferma de la Zasavica este și o modalitate de protejare a măgarului din Balcani, un animal care nu mai e la mare căutare, pentru că tehnologia a cucerit și agricultura, iar măgarul nu mai e folosit la munci agricole.

”Ei bine, noi păstrăm acest animal și îi scoatem în evidență necesitatea. Au apărut din ce în ce mai multe ferme cu măgari, ceea ce e bine pentru regiunea noastră”, spune Simic.

Sursa foto: news.cgtn.com

Exit mobile version