17 februarie 2020, 21:18

Cel care a cucerit Dacia. Traian, unul dintre cei cinci împărați buni ai Romei antice

Pe întreaga perioadă de existență a Imperiului Roman, acesta nu a dus lipsă de războaie, cuceriri și o grămadă de împărați dezaxați. În istoria zbuciumată a imperiului, a fost însă și o epocă a celor cinci împărați buni. Între aceștia nu a existat o legătură de sânge – fiecare dintre cei cinci a fost ales de predecesor pentru ca, atunci când timpul va veni, preluarea puterii să fie făcută firesc, fără conflicte.

În anul 98, în ziua de 27 ianuarie, la vârsta de 67 de ani și după 15 luni de domnie împăratul Nerva s-a stins din viață, din cauze naturale. A fost urmat la tron de un tânăr și popular general, Traian, fiul pe care Nerva l-a adoptat cu puțin timp înainte de a muri. Traian avea atunci 44 de ani și a preluat tronul fără incidente, fiind susținut de generalii armatei romane și întâmpinat de populația Romei cu mult entuziasm.

Între cei cinci împărați buni,  Traian, care a domnit 19 ani, s-a bucurat de o mare popularitate și a fost singurul care a dobândit titlul optimus princeps, ‘cel mai bun împărat’.

Traian nu doar că a lărgit granițele Imperiului Roman ce a ajuns în timpul lui la întinderea teritorială maximă, ci a fost un împărat ferm și drept iar față de supușii săi s-a arătat mărinimos. Cu totul alte sentimente a avut pentru străini, însă el a fost împăratul Imperiului Roman și pentru romani a fost „cel mai bun”.

Statuia lui Traian de la Muzeul Principia din Alba Iulia | Credit foto: Mira Kaliani

Statuia lui Traian de la Muzeul Principia din Alba Iulia | Credit foto: Mira Kaliani

Primul împărat roman care nu s-a născut în Italia

Marcus Ulpius Traianus, numele lui la naștere, a fost primul împărat născut în afara Italiei. A venit pe lume într-o provincie romană, Hispania Baetica, în așezarea Italica (astăzi, este una dintre așezarile bine păstrate din perioada Imperiului Roman și se află la șapte kilometri de  Sevilla, Spania). De asemenea, a fost primul împărat ales și nu moștenitor al tronului.

A intrat în armata romană din tinerețe și s-a remarcat în timpul războaielor purtate de Domițian. În anul 96, când acest împărat a murit, Traian era unul dintre cei mai respectați comandați din armata romană.

Nerva i-a urmat lui Domițian, însă cu firea lui blândă nu a putut să câștige simpatia în rândul soldaților. Alegerea lui Traian ca succesor la tron de către Nerva a fost salutată și astfel Nerva a câștigat și sprijinul armatei. În plus, acea alegere aparte a avut și un mesaj: orice bărbat educat, brav, care dovedea calitățile necesare, putea ajunge chiar și împărat.

O luptă demonstrativă între daci și romani din timpul Festivalului Roman Apulum de la Alba Iulia | Credit foto: Mira Kaliani

O luptă demonstrativă între daci și romani din timpul Festivalului Roman Apulum de la Alba Iulia | Credit foto: Mira Kaliani

Cea mai însemnată cucerire: Dacia

Traian a rămas cunoscut pentru luptele pe care le-a purtat ce au adus noi teritorii imperiului. Este însă recunoscut pentru campania pe care a dus-o împotriva dacilor care atacau frecvent așezările romane de la graniță.

Deși conflictele între daci și romani au apărut din timpul lui Domițian, pacea încheiată de acesta cu Decebal, regele dac, avantajoasă pentru daci, după cum scria Cassius Dio, și nefavorabilă pentru romani, a fost motivul pentru care Traian a pornit în anul 101 împotriva dacilor cu o armată echipată adecvat și formată din peste 150.000 de soldați. După mai multe bătălii, dacii, de trei ori mai puțini, s-au declarat învinși și Decebal a fost nevoit să accepte condițiile impuse de romani.

Dornic de revanșă, Decebal a încălcat acordul făcut cu împăratul Traian. În anul 105, când împăratul roman s-a reîntors în Dacia a fost necruțător.

Înfrânt, Decebal s-a sinucis și o parte din teritoriul Daciei a devenit provincie romană. Triumful lui Traian a fost celebrat 135 de zile în întreg imperiul. Bogățiile luate din Dacia au făcut Roma și mai prosperă, au susținut multe alte campanii romane și au fost folosite în întreg imperiu – s-au făcut drumuri, poduri, apeducte, iar în Roma a fost construit un for și înălțată o măreață columnă din marmură.

„După ce a cucerit-o (Dacia) și l-a învins pe Decebal, conducătorul geților, puternicul Traian a adus romanilor cinci milioane de livre de aur o cantitate dublă de argint în afară de cupe și lucruri scumpe, depășind orice prețuire, apoi turme și arme.”

Criton, sec. II e.n., Geticele, text pe un panou din Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

Columna lui Traian din Roma, Italia | Foto dreapta: Valter Cirill/Pixabay, Foto stânga: Pascal Ohlmann/Pixabay

Columna lui Traian din Roma, Italia | Foto dreapta: Valter Cirill/Pixabay, Foto stânga: Pascal Ohlmann/Pixabay

Columna lui Traian

Pentru a celebra victoria romanilor în Dacia, împăratul Traian a ordonat ridicarea unui monument. A fost realizată o columnă cu un faimos basorelief în spirală ce prezintă artistic 155 de scene din războaiele purtate de romani în timpul lui Traian cu dacii.

Columna a fost finalizată în anul 113 și ridicată în Forul lui Traian, construit cu un an înainte. Forul includea și două biblioteci.

Columna lui Traian ce a inspirat în perioada antică, dar și modernă, multe alte monumente similare dedicate victoriei, are o înălțime de 38,4 metri și e susținută de 20 de blocuri de marmură de Carrara. În vârful columnei, se afla o statuie a împăratului Traian – în perioada medievală, statuia a fost topită și, în 1587, la cererea papei Sixt al V-lea, a fost pusă o statuie a sfântului Petre.

Columna lui Traian a fost realizată atât pentru a comemora victoria lui Traian în Dacia, dar și ca mausoleu – în spațiul de la baza columnei a fost depusă cenușa împăratului Traian.

Generos cu romanii cei nevoiași

Împăratul Traian a rămas cunoscut în istorie și pentru generozitatea lui față de cetățenii romani. El a dispus să fie mărită cantitatea de cereale ce se dădea oamenilor săraci ai Romei, a redus taxele și a permis provinciilor să păstreze din fonduri și să le folosească pentru dezvoltarea așezărilor. În mod normal, acestea erau trimise integral împăratului la Roma.

A creat și un program social în beneficiul copiilor orfani și al celor săraci din Italia, cunoscut cu numele alimenta. Inițial, acesta a fost susținut din prada luată din Dacia, apoi a funcționat din taxe și donații filantropice.

O statuie ce îl reprezintă pe împăratul Traian, care a domnit între anii 98–117 | Sursa foto: About History

Traian văzut de Pliniu cel Tânăr

Ceea ce se știe astăzi despre Roma din timpul împăratului Traian i se datorează în mod special lui Pliniu cel Tânăr, Gaius Plinius Caecilius Secundus, (61–113), avocat, consul și autorul a sute de scrisori de o deosebită valoare istorică – dintre acestea s-au păstrat 247.

Într-o scrisoare trimisă împăratului Traian, Pliniu cel Tânăr a rezumat probabil cel mai bine Roma din vremea domniei lui Traian: „Fie atunci ca tu și lumea, prin posibilitățile tale, să vă bucurați de prosperitatea demnă a domniei voastre.” (notă: traducere din cartea ‘Letters of Pliny The Consul’, volumul II, 1805)

Mai bun decât Traian

După moartea lui Traian, în august 117, o lungă perioadă de timp, până în jurul secolului al IV-lea, când regulile Imperiului Roman s-au schimbat față de perioada domniei acestuia, fiecare nou împărat ce i-a urmat era onorat de Senat cu formula felicior Augusto, melior Traiano, „să fii mai norocos decât Augustus și mai bun decât Traian”.

Cover foto: Statuia lui Traian de la Muzeul Principia din Alba Iulia | Credit foto: Mira Kaliani


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. MIHAI

    31 ianuarie

    Și-uite-așa începutul Istoriei Românilor a rămas marcat de fake news-ul sinuciderii Marelui Decebal, fake news contrazis, în primul rând, de logica epocii privind dovada unui asasinat ascuns în vederea obținerii recompensei cu capul și mâna victimei, în toate celelalte cazuri corpul învinsului fiind principalul trofeu. În al doilea rând, sau, înainte de toate, dovada asasinării se află în chiar scena de pe Columnă, în care arma Marelui Decebal nu e îndreptată spre sine, ci în poziția de luptă, în vreme ce arma asasinului din spatele său se îndreaptă către el!

  2. Alexandru Buhaescu

    1 februarie

    Sic transmit gloria mundi.

  3. Alexandru Buhaescu

    1 februarie

    Sic transit gloria mundi.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.