24 octombrie 2020, 3:28

Cel mai de seamă fel la ospățul vieții. Shakespeare a observat, știința a demonstrat

„Somnul, sfântul somn ce descurcă încâlcitul fuior al grijilor, somnul, moartea vieții fiecărei zile, baia grelei trude, balsamul sufletelor rănite, cel de-al doilea chip al marii Firi și cel mai de seamă fel la ospățul vieții.” 

Ceea ce au aflat cercetătorii zilelor noastre despre beneficiile somnului, Shakespeare a observat și a notat în ‘Macbeth’, dramă scrisă în jurul anului 1606. Fragmentul de mai sus este din actul doi, scena doi, iar traducerea pe care am folosit-o (cu câteva mici modificări) este cea făcută de Adolphe Stern, într-un volum publicat în 1922.

 

Credit foto: Regina / via Pixabay

 

„Tratamentul-minune.”

„O descoperire uluitoare! Oamenii de știință au descoperit un nou tratament revoluționar ce prelungește viața. Îmbunătățește memoria și te face mult mai creativ. Te face să arăți mult mai atractiv. Te ajută să-ți păstrezi corpul suplu și reduce pofta de mâncare. Te protejează de cancer și de demență. Ține departe de tine răceala și gripa. Reduce riscul de a face atac de cord și de a avea un accident vascular cerebral, să nu mai menționăm diabetul. Te vei simți chiar mai fericit, mai puțin deprimat și stările de anxietate dispar. Te interesează?”, scria Matthew Walker în capitolul șase intitulat „Mama ta și Shakespeare știau – Beneficiile somnului pentru creier” din cartea ‘Why We Sleep’, apărută în 2017. 

El a continuat, pentru cei interesați: 

„În vreme ce ar putea suna exagerat, nimic din această reclamă fictivă nu ar fi inexact. Dacă ar fi vorba de un nou medicament, mulți oameni ar fi neîncrezători. Cei care ar fi convinși, ar plăti sume imense pentru cea mai mică doză. 

[…]

Desigur, această reclamă nu descrie vreun miracol al unei noi tincturi sau minunile vindecătoare ale vreunui medicament, ci mai degrabă beneficiile dovedite ale unei nopți întregi de somn. 

[…]

În ce privește prețul rețetei, ei bine, nu există. E gratuit. Cu toate acestea, noi toți și prea des evităm invitația nocturnă de a ne primi doza întreagă din acest remediu complet natural – cu consecințe groaznice.”

Om de știință englez și profesor de neuroștiințe și psihologie la University of California, Berkeley, Matthew Walker este preocupat, cum se vede, de acest subiect vechi și totuși atât de nou și de necunoscut: somnul – pe lângă această carte de succes, a publicat până acum peste o sută de studii științifice. Cu toate că anumite informații din ‘Why We Sleep’ au fost criticate de unii cercetători, în urma apariției acestei cărți Walker a devenit unul dintre cei mai populari oamenii de știință din zilele noastre.

„Somnul este furnizorul universal de servicii pentru sănătate”, nota Matthew Walker, indiferent de afecțiune, fizică sau psihică, pentru fiecare are o rețetă. Cartea, scrisă simplu, ușor de parcurs și cu mesaje clare, se adresează în mod special celor mai înflăcărați susținători ai somnului de scurtă durată – „sper să fie influențați și să ia în considerare o îmbunătățire a somnului”. 

 

Credit foto: congerdesign / via Pixabay

Somnul, memoria, sănătatea.

La începutul lunii august 2020, oameni de știință de la University of California San Diego School of Medicine au publicat rezultatul unei cercetări ce demonstrează că somnul este activitatea-cheie pentru o memorie excelentă. Și mult mai mult – joacă un rol esențial în menținerea sănătății.

„De la reducerea riscului de obezitate și boală cardiovasculară până la îmbunătățirea memoriei, a concentrării și, în general, a randamentului de zi cu zi, s-a dovedit că somnul joacă un rol important pentru sănătatea noastră”, este concluzia studiului.

Potrivit cercetării, în timp ce noi dormim, pe lângă faptul că se întâmplă tot felul de lucruri, bune și necesare, în corp, creierul nu are vreme de odihnă, deoarece trebuie să pună în ordine o grămadă de informații acumulate în ziua respectivă și să se asigure că totul funcționează bine. Cum scria Matthew Walker, în timp ce dormim se face click pe butonul „salvează” noile documente create. 

Ca un bunic cu nostalgii care se întoarce mereu și mereu, zi de zi, la aceleași întâmplări minunate din tinerețe, în timpul somnului creierul „se întoarce” permanent la vechi amintiri și informații adunate de-a lungul vieții. El însă nu e nostalgic și nu se lasă copleșit de amintirile cele mai frumoase și nu le păstrează doar pe acelea. Toată această activitate intensă și fascinantă a creierului pe care o desfășoară în timp ce omul doarme are menirea să păstreze și să consolideze în memoria omului amintirile noi, în timp ce lasă loc pentru cele care vor veni.

De ce avem nevoie de odihnă.

„Creierul este foarte ocupat când noi dormim, repetând și reînnoind ceea ce am învățat în cursul zilei. Somnul ajută la reorganizarea amintirilor și le prezintă în cel mai eficient mod. Prin cercetările noastre am aflat că amintirile sunt dinamice, nu statice. Altfel spus, amintirile, chiar cele vechi, nu sunt finale. Somnul le actualizează în permanență. Considerăm că, în timpul unui ciclu de somn, atât amintirile vechi, cât și cele noi, sunt reluate spontan, ceea ce previne uitarea și mărește capacitatea de reamintire. În timpul unei singure zile învățăm multe lucruri noi, iar aceste informații noi sunt în competiție cu cele vechi. Pentru a face loc tuturor acestor informații, vechi și noi, avem nevoie de somn”, a spus profesorul de medicină Maksim Bazhenov, de la Universitatea San Diego, cel care a coordonat întreaga cercetare. 

El a exemplificat cu lecția simplă: când cineva învață să joace tenis, se activează o anumită memorie musculară. Dacă peste un timp aceeași persoană învață să joace golf, trebuie să își însușească cum să miște aceiași mușchi într-un mod diferit. 

„Prin somn, creierul se asigură că, dacă înveți să joci golf, nu vei uita să joci tenis”, explica dr. Maksim Bazhenov. Potrivit dr. Bazheno, rezultatele acestui studiu ar putea duce la dezvoltarea unor tehnici noi de stimulare în timpul somnului ce pot îmbunătăți memoria și capacitatea de învățare – ceea ce poate fi în mod deosebit important pentru persoanele în vârstă, dar și pentru cei care au dificultăți în a învăța. 

„În vreme ce somnul este implicat fără îndoială în numeroase funcții importante ale creierului și organismului, poate fi esențial pentru ceea ce numim inteligență umană – abilitatea de a învăța continuu din experiență, de a crea noi cunoștințe și de a ne adapta pe măsură ce lumea se schimbă în jurul nostru”, spunea dr. Maksim Bazhenov.

 

Credit foto: Renê Souza da Silva / via Pixabay

Dreptul de a dormi. Elixirul.

În finalul cărții ‘Why We Sleep’, Matthew Walker transmite un mesaj simplu: e vremea să ne revendicăm dreptul de a dormi o noaptea întreagă fără să ne simțim rușinați de acest lucru sau să ne pese de stigmatul că am fi niște „leneși”. 

„Făcând acest lucru, vom descoperi cel mai puternic elixir al stării de bine și al vitalității. […] Abia atunci am putea să ne amintim ce înseamnă să te simți cu adevărat treaz în timpul zilei, în deplinătatea ființei.”

 

Ritualuri, superstiții și credințe despre minte & somn.

În cărțile lui superbe, etnograful Arthur Gorovei (1864 – 1951) a adunat numeroase superstiții și credințe ale poporului român. Ce credințe aveau românii, unele sunt și astăzi cunoscute și amintite, despre ‘minte și somn’, așa cum au fost notate de scriitorul și folcloristul Arthur Gorovei.

Cel care mănâncă din poale, își mănâncă mintea.

Să nu te duci cu cofa la apă în timp ce mănânci, pentru că nu ții minte nimic.

Să nu coși nimic pe tine, fiindcă îți coși mintea. 

Se spune că acela care are un somn ușor, este deștept la minte, iară cel ce doarme greu, acela îi cam bondolan.  

Copiii care râd în somn sunt mângâiați de Maica Domnului. (Variantă: îl văd pe Dumnezeu sau o văd pe Maica Domnului.)

Cei care dorm în zilele de sărbători mari, vor fi somnoroși tot anul următor. 

La asfințitul soarelui nu e bine să dormi fiindcă te îmbolnăvești.

Nu-i bine să dormi mult, că te îmbolnăvești de gălbenare.

Ca să dormi liniștit și să nu ai visuri rele, să faci de trei ori semnul crucii pe pernă.

Când tresari în somn, se apropie dracul de tine.

Femeile care se duc la muncile câmpului și dorm pe câmp, fac mai întâi cruce locului unde dorm, ca să nu vină șoimărițele (joimăriță, ființă imaginară cu aspect de femeie respingătoare, despre care se crede că pedepsește, în noaptea care precede Joia Mare, pe fetele și femeile leneșe la tors și la dărăcit) să le pocească, și când se ridică, lasă în loc un semn, că de va fi ceva, să se lipească de acel semn, iar nu de ele.

Se crede că citind cineva seara și punându-și cartea sub căpătâi, când se culcă, nu va uita cele citite.

Credit Foto Cover: Felipe / via Pixabay


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.