27 septembrie 2021, 6:49

Cele care «croiesc» soarta omului, ursitoarele: „Nimeni dintre martori nu trebuie să tragă cu urechea la ce spun sau să le privească”

„A treia zi după nașterea unui copil, seara, se pune în camera unde el doarme, sare, vin și bani, căci în acea seară vin ursitoarele copilului să-l ursească.”

Când un copil se naște, apar ursitoarele la fereastră, de aceea se țin ușile și ferestrele deschise.

Este una dintre numeroasele credințe ale poporului legate de ursitoare, multe dintre acestea adunate de folcloristul și etnograful Artur Gorovei (19 februarie 1864 – 19 martie 1951) într-un volum publicat în 1914. El nota:

A treia zi după nașterea unui copil, seara, se pune în camera unde el doarme, sare, vin și bani, căci în acea seară vin ursitoarele copilului să-l ursească, și să găsească ele de băut, de mâncat și bani de cheltuială.

În seara când vin, trebuie să fie întotdeauna masa întinsă, ca să aibă ce mânca și ce bea; la caz că nu vor avea, ursesc de rău pe noul născut.

„Se face colivă însă și atunci când trebuie câștigată bunăvoința ursitoarelor…” (etnolog Romulus Antonescu) | Credit foto: Mira Kaliani

Busuioc, pâine și colivă

Alături de sare, vin, bani și alte daruri pentru ursitoare, la căpătâiul nou-născuților se punea și busuioc pentru noroc. Între ofrande, nu lipsea pâinea, alături de care se puneau și grăunțe de cereale, dar nici coliva.

Etnologul Romulus Antonescu explica în Dicţionar de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti de ce se punea colivă la masa ursitoarelor:

Folosită în cultul morților ca ofrandă de pomenire, este nelipsită la asemenea prilejuri, alături de colac și prescuri. Se face colivă însă și atunci când trebuie câștigată bunăvoința ursitoarelor, care vor decide soarta nou-născutului, alături de pâine, brânză, miere, care, se crede, este mâncarea lor preferată.

Opt zile de veselie

Se spunea că părinții trebuie să fie tot timpul veseli, iar nu triști, următoarele opt zile de la nașterea copilului:

Căci dacă sunt triști, se întristează și ursitoarele, și cum vor fi ele în acele opt zile, așa va fi apoi și copilul în viață.

„La români, ursitoarele sunt de obicei în număr de trei.” (Romulus Antonescu) | Ştefan Iacobescu, Ursite

Trei, în rochii albe, în nopțile fără de soț

La români, ursitoarele sunt de obicei în număr de trei. Ele sunt fecioare, îmbrăcate numai în alb, și, în primele opt zile de la naștere, vin noaptea și ursesc soarta nou-născuților.

Simion Florea Marian scria despre ursitoare în Nașterea la români, studiu etnografic publicat în 1892:

Ursitoarele sunt trei fete, sau mai bine zis trei zâne, care, după credința unora, vin ca să croiască ursita copilului nou-născut, totdeauna în săptămâna în care s-a născut copilul, în nopțile fără de soț, adică a treia, a cincea și a șaptea noapte.

„Se zice că mulți le vedeau și le auzeau cum ursesc”

Înainte de a ajunge în casa unde e nou-născutul, „se sfătuiesc, se întreabă una pe alta, însă cele mai tinere își dau numai cu părerea”. Din însemnările lui Simion Florea Marian, cândva, oamenii puteau să vadă și să audă ursitoarele, însă, cum „lumea s-a făcut tot mai rea și mai păcătoasă”, ursitoarele nu se mai arată omului:

Mai înainte însă de a porni, a veni și a croi soarta, se sfătuiesc asupra urselii copilului. Cea mai bătrână le întreabă pe celelalte: «Ce soartă să-i croiască?» Cele două mai tinere răspund să-i croiască bine. Ea însă ursește după cum a fost mulțumită sau nu, adică bine sau rău, zicând: «Să aibă traiul meu din (cutare) zi și somnul meu din (cutare) noapte.» Celelalte două, știind prea bine că, în acea zi și noapte, ea nu a fost mulțumită, o roagă să fie miloasă.

După ce s-au înțeles în privința urselii, se pornesc toate trei la casa unde se află copilul nou-născut ca să-i ursească.

În timpurile vechi, pe când oamenii erau mai buni, mai drepți și mai priincioși, și nu așa de răi, invidioși și păcătoși ca în ziua de astăzi, se zice că mulți le vedeau și le auzeau cum ursesc, cu deosebire moașele, care îi privegheau pe copiii nou-născuți, precum și pe mamele acestora.

În timpurile de față însă nu se mai arată, nici nu mai spun nimănui nimic, pentru că moașele, precum și alte persoane din timpurile trecute care le văzură și le auziră, au destăinuit toate secretele lor, și de aceea acum se feresc de urechile lumii și cu atât mai mult de ochii săi. Afară de acestea, nici nu e bine ca omul să-și știe dinainte ursita sa, căci atunci, după cum spune cântecul din Bucovina: De-ar ști omul ce-ar păți / Dinainte s-ar feri sau De-ar ști omul ce-ar păți / Nici din casă n-ar ieși.

Cea mare, cea mai în vârstă, care ține furca și fusul, este Ursitoarea, mijlocia toarce și este Soarta, iar mezina, cea care „curmă firul”, e Moartea. | Giorgio Ghisi, Moirae (Ursitoarele), 1558–59 / Met Museum

Veneau în zbor, coborau pe horn

Intrau în casă pe horn, se așezau la căpătâiul copilului și începeau să-i prezică soarta, însă, spuneau oamenii, „nimeni dintre cei care sunt martori nu are voie să le privească sau să le asculte ursita”.

Romulus Antonescu scria despre întregul ritualul legat de ursitoare ce se făcea atunci când acestea erau așteptate:

În a treia zi de la naștere, se fac Ursitoarele, în felul următor: pe o măsuță joasă, rotundă, se pun apă, vin sau rachiu, trei turtițe de pâine, o azimă făcută de către o fetiță, bani, betele moașei, ca semn de recunoaștere a persoanei care a fost martoră și a ajutat la venirea pe lume a pruncului, obiecte legate de ocupații și îndeletniciri casnice. Masa se așează lângă patul lehuzei sau la fereastră, iar moașa se culcă pe jos.

Mezina, cea care „are puterea să decidă norocul omului în viață”

La români, cea mare, cea mai în vârstă, care ține furca și fusul, este Ursitoarea, mijlocia toarce și este Soarta, iar mezina, cea care „curmă firul”, e Moartea.

În alte zone, se spune că Ursitoarea ține în mână o furcă, din caierul căreia toarce, iar cea mică, Moartea, are o foarfecă „printre lamele căreia trece firul vieții tors de cealaltă, pe care îl poate tăia oricând”.

Despre mezină se credea că „are puterea să decidă norocul omului în viață”.

Se spune că trăiesc în păduri neștiute, neumblate, necălcate de om, prin pustietăți, într-un spațiu necunoscut omului. | Credit foto: Mira Kaliani

Departe, departe de lumea omului

Despre ursitoare se spune că trăiesc în păduri neștiute, neumblate, necălcate de om, prin pustietăți, într-un spațiu necunoscut omului, și se deplasează în casele oamenilor unde este un nou-născut prin zbor. Romulus Antonescu amintea și de legende legate de ursitoare și de alte credințe:

Conform legendelor, ele ar fi fost fetele sau servitoarele lui Alexandru Macedon, care au furat de la acesta elixirul tinereții (motivul este întâlnit și în legendele referitoare la vânătoare, iele, boli etc.).

Nu trebuie să se tragă cu urechea la ce spun ursitoarele și nu trebuie să se privească spre fereastră în primele trei nopți de la nașterea unui copil.

Ursita copilului se poate cunoaște prin intermediul mesajelor pe care le conțin visele mamei și ale moașei în primele trei zile. Se crede că ologește cel care calcă în urmele ursitoarelor.

Ca să capete „puterea ursului”

În Țara Moților, era tradiția ca, înainte de a suge lapte prima dată de la mama lui, să i se dea nou-născutului „o linguriță de grăsime de urs caldă”. Deși, din perspectiva timpului de azi, poate părea ceva bizar, untura de urs a fost folosită din vremuri străvechi în medicina tradițională din anumite zone în Orientul Îndepărtat.

Untura de urs i se dădea pruncului pentru a atrage asupra lui „puterea ursului”, dar și pentru a putea să facă față „influenței ursitoarelor, care veghează la capul lui și îi țes viitorul”.

Cum se îmbunau ursitoarele

Oamenii spuneau despre ursitoare că „sunt supărăcioase” și cu greu „li se intră în voie”. În imaginația populară, acestea puteau să fie iute la mânie, de aceea oamenii au găsit diferite soluții „pentru a le îmbuna”.

Când se apropia miezul nopții în timpul când erau așteptate, moașele fredonau o melodie numită Cântecul ursitoarelor, în care le lăudau bunătatea, înțelepciunea, puterea. Romulus Antonescu nota mai multe practici menită să le „îmblânzească” dacă ar fi fost supărate:

Ca ursitoarele să fie îmbunate, se pun pe masa pregătită pentru ele, în primele trei zile de la nașterea copilului, o pânză curată nouă, un blid cu făină de grâu, cernută, sare, pâine, un caier de lână și o monedă. Când se împlinesc trei zile, se pot vedea pe făină urmele ursitoarelor. Dar dacă ele nu vin sau nu găsesc aceste daruri, înseamnă că sunt supărate și pot ursi copilului să nu aibă nimic în viață, să fie un sărăntoc.

Unii puneau pe masă trei farfurii cu grâu fiert, trei pahare cu apă și trei cu untdelemn și o sumă de bani. După credința oamenilor, „apa înseamnă viață, iar untdelemnul bogăție”, explica Romulus Antonescu și nota:

De cum se apropie miezul nopții, moașa copilului și alții ai casei, stând la oarecare distanță față de masă, încearcă să vorbească îmbunând ursitoarele și murmurându-le cântece în care le laudă bunătatea și puterea.

„În timpurile vechi, pe când oamenii erau mai buni, mai drepți și mai priincioși, și nu așa de răi, invidioși și păcătoși ca în ziua de astăzi, se zice că mulți le vedeau și le auzeau cum ursesc.” (Simion Florea Marian) | Interior, casă tradițională țărănească, Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca | Credit foto: Mira Kaliani

Anul nou și «viața de om»

Etnografii au observat și anumite asemănări între urările ce se fac tradițional la începutul unui an și pregătirea „mesei ursitoarelor”, pentru a fi ursit favorabil noul născut. Romulus Antonescu menționa:

Este vorba de începutul a două unități de măsură, adică anul și «viața de om», indiferent de numărul lor și de obiectele așezate la locul unde doarme nou-născutul sau la fereastră, obiceiul este practicat în toate regiunile țării. Semnificația generală a obiceiului stă în acțiunea de divinație, menită să scruteze viitorul copilului și să-l influențeze pozitiv.

Produsele puse de moașă pe masa ursitoarelor au valoare de urare magică diferențiată: sănătate, frumusețe, noroc, fecunditate.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.