CITIRE

Cele mai importante lucruri de știut despre aleger...

Cele mai importante lucruri de știut despre alegerile europene și referendumul din 26 mai

Între 23 – 26 mai 2019, cetățenii cu drept de vot din țările membre ale Uniunii Europene vor alege componența noului Parlament European. În urma votului, vor fi aleși eurodeputații care vor avea mandat până în anul 2024.

În România, alegerile pentru Parlamentul European au loc în ziua de 26 mai 2019. În aceeași zi, românii care își vor vota reprezentanții în Parlamentul European vor putea  să voteze și la referendumul național pentru justiție inițiat de Președintele României.

Steagul Uniunii Europene | Credit: Ralph, Sursa: Pixabay

Steagul Uniunii Europene | Credit: Ralph, Sursa: Pixabay

Uniunea Europeană

Istoric

Tratatul privind Uniunea Europeană a fost semnat în 7 februarie 1992, în localitatea olandeză Maastricht, de unde și denumirea alternativă Tratatul de la Maastricht. A intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993, ziua când s-a constituit oficial Uniunea Europeană (UE).

Totuși, Uniunea Europeană a fost rezultatul unui lung și gradual proces, început din 1923, când a fost formată Uniunea Pan Europeană.

După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Europa a rămas divizată, cu state democratice și state comuniste, și într-o stare precară. Treptat, reprezentanți ai statelor vestice au purtat discuții pentru formarea unor alianțe, atât pentru asigurarea securității statelor lor, cât și pentru găsirea unor soluții la problemele economice cu care s-au confruntat după terminarea războiului.

Uniunea Europeană este o uniune politică și economică între state democratice din Europa. De la bun început, unii au considerat că este o instituție cu o birocrație exagerată, alții au privit-o ca fiind un mijloc excelent de a face față provocărilor, economice, în special, cu care se confruntă națiunile mai mici.

Misiunea Uniunii Europene

Potrivit unei broșuri publicate de Uniunea Europeană, 12 lecții despre Europa, Uniunea Europeană și-a asumat pentru secolul XXI șase obiective/misiuni. Acestea sunt: menținerea și extinderea păcii între statele sale membre; crearea cadrului necesar cooperării practice între țările europene; asigurarea securității cetățenilor europeni; promovarea solidarității economice și sociale; păstrarea identității și diversității europene în contextul globalizării; popularizarea valorilor europene comune.

Steagurile țărilor membre în Uniunea Europeană, în mai 2019 | Credit: Gordon Johnson, Sursa: Pixabay

Steagurile țărilor membre în Uniunea Europeană, în mai 2019 | Credit: Gordon Johnson, Sursa: Pixabay

Țările membre

În 1951, Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să coopereze pe plan economic. De atunci, tot mai multe țări s-au alăturat instituției care a fost creată în 1993, Uniunea Europeană.

În mai 2019, 28 de țări sunt membre ale Uniunii Europene. Acestea sunt, în ordine alfabetică, așa cum sunt menționate pe site-ul Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria.

Criterii

Orice stat din Europa poate adera la Uniunea Europeană. Cerințele juridice sunt de a respecta principiile democrației, libertății, statului de drept și de a nu încălca drepturile omului. 

Organizarea Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene, funcționează patru instituții cu putere de decizie. Acestea sunt: Consiliul European, Consiliul, Parlamentul European, Comisia Europeană.

Reuniune Consiliul European| Sursa: Solidar

Reuniune Consiliul European| Sursa: Solidar

Consiliul European

Șefii de stat și de guvern se reunesc în cadrul Consiliului European, pentru a stabili direcția generală a politicii UE și pentru a adopta decizii majore în aspectele cele mai importante.

Este instituția politică de vârf din cadrul UE. Este formată din șefii de stat și de guvern ai tuturor statelor membre ale Uniunii. De obicei, se reunește în fiecare an, de patru ori, la Bruxelles. Consiliul European are un președinte permanent care are rolul de a coordonat activitatea și de a menține continuitatea. Președintele permanent al Consiliului European este ales prin vot cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani și jumătate, iar mandatul fiecăruia poate fi reînnoit o singură dată.

Consiliul European are misiunea de a fixa obiectivele Uniunii și de a stabili etapele pentru îndeplinirea acestora.

Sursa: birdlife.org

Sursa: birdlife.org

Consiliul

Alcătuit din miniștri ai statelor membre ale UE, Consiliul se întrunește frecvent pentru a adopta decizii politice și pentru a elabora legislația la nivelul Uniunii Europene.

Denumit și Consiliul de Miniștri, Consiliul este format din miniștri ai guvernelor naționale din statele UE. Președinția Consiliului este deținută prin rotație de câte un stat membru, pe o perioadă de șase luni. De la 1 ianuarie și până în 30 iunie 2019, președinția este deținută pentru prima dată de România. Din 1 iulie până în 31 decembrie 2019, președinția Consiliului de Miniștri va fi preluată de Finlanda.

Rolul principal al Consiliului este de a adopta legile Uniunii Europene, rol asumat și împărțit cu Parlamentul European.

Parlamentul European | Sursa: European Parliament – Europa EU

Parlamentul European | Sursa: European Parliament – Europa EU

Parlamentul European

Reprezintă cetățenii și împarte puterea legislativă și bugetară cu Consiliul.

Este format în urma voturilor directe, la fiecare cinci ani. Fiecare țară din Uniunea Europeană are un anumit număr de locuri alocat în Parlamentul European. România are 32 de locuri, iar după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană va mai primi un loc.

Cele mai importante dezbateri din Parmanentul European au loc în cadrul reuniunilor lunare, cunoscute ca sesiuni plenare, la care ar trebui, în principiu, să fie prezenți toți deputații. Aceste sesiuni plenare au loc de cele mai multe ori la Strasbourg, iar cele suplimentare, la Bruxelles.

Fiecare grup politic are propriul său secretariat.

Puterea legislativă a Parlamentului European se exercită în două moduri: prin “codecizie” și prin “aviz conform”.

“Codecizia” constituie procedura legislativă ordinară, ceea ce înseamnă că Parlamentul și Consiliul au responsabilități egale de legiferare în orice domeniu de politică ce necesită un vot cu majoritate calificată în Consiliu. Aceste domenii includ în prezent în jur de 95 la sută din legislația UE. Se poate ajunge la un acord între Parlament și Consiliu după prima lectură. Dacă după două lecturi, nu s-a ajuns la un acord, propunerea este prezentată unui comitet de conciliere.

Prin “aviz conform”, Parlamentul ratifică acordurile internaționale negociate de Comisie și încheiate la nivelul Uniunii Europene, inclusiv tratatele de extindere stabilite la nivelul Uniunii.

Tot Parlamentul European împarte cu Consiliul responsabilitatea adoptării bugetului Uniunii propus de Comisia Europeană. Propunerea de buget poate fi respinsă de Parlament, situația în care întreaga procedură se reia. Prin exercitarea acestei atribuții, Parlamentul are o influență însemnată în întregul proces decizional în cadrul Uniunii Europene.

Parlamentul European este și instituția  de control democratic al Uniunii, în special al Comisiei Europene. În momentul numirii unei noi Comisii, o dată la cinci ani, Parlamentul European poate aproba sau respinge, prin majoritate simplă, candidatul propus de Consiliul European la președinția Comisiei. Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European influențează deciziv acest vot. Înainte de aprobarea noii Comisii, Parlamentul European intervievează fiecare membru propus.

Prin adoptarea unei moțiuni de cenzură și cu obținerea unei majorități de două treimi din voturi, Parlamentul European are puterea de a demite oricând Comisia.

Sursa: Emerging Europe

Sursa: Emerging Europe

Comisia Europeană

Este principalul organ executiv, reprezintă interesul comun al Uniunii. Propune inițiative legislative și controlează punerea corectă în aplicare a politicilor UE.

Comisia Europeană redactează propuneri pentru noi legi ale Uniunii Europene ce sunt apoi transmise Consiliului și Parlamentului, unde vor fi dezbătute, aprobate sau respinse.

Membrii Comisiei Europene au un mandat de cinci ani. Comisia este responsabilă în fața Parlamentului. Pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene, există un reprezentant al Comisiei (comisar).

Rolul Comisiei este și de supraveghea aplicarea directivelor și regulamentelor adoptate de Consiliu și Parlament. Comisia are competențe în gestionarea politicilor comune ale UE și dispune de bugete pentru cercetare și tehnologie, ajutor pentru dezvoltare, dezvoltare regională, și altele.

În activitatea lor, comisarii sunt asistați de 44 de servicii și departamente, cu sedii principale la Bruxelles și Luxemburg, și mai multe agenții în diferite orașe europene, din țări membre.

Pe lângă aceste patru instituții cu putere de decizie, în cadrul Uniunii Europene funcționează: Curtea de Justiție (cu sediul la Luxemburg, are rolul de a asigura respectarea legislației europene, interpretarea și aplicarea corectă a tratatelor); Banca Centrală Europeană (cu sediul la Frankfurt, gestionează moneda euro și politica monetară a Uniunii); Curtea de Conturi (cu sediul la Luxemburg, asigură buna gestionare a bugetului Uniunii prin verificarea încasării tuturor veniturilor, dar și a legalității folosirii fondurilor).

Sursa: Free Movement

Sursa: Free Movement

Cetățean al Uniunii Europene

“Este cetățean al Uniunii orice persoană care are cetățenia unui stat membru. Cetățenia Uniunii nu înlocuiește cetățenia națională, ci se adaugă acesteia.” – Articolul 20 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Cetățenii din țările Uniunii Europene pot să călătorească, să muncească, să locuiască oriunde doresc pe teritoriul UE.

Sursa: Travel Money Oz

Sursa: Travel Money Oz

Moneda Euro

Din cele 28 de state membre în prezent în Uniunea Europeană, 19 au adoptat moneda euro. Potrivit UE, moneda euro este folosită de aproximativ 341 de milioane de oameni. Țările care și-au înlocuit moneda națională cu moneda unică, euro, sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania.

Pentru a adopta moneda euro, fiecare țară membră a Uniunii Europene trebuie să îndeplinească patru criterii de convergență: stabilitatea prețurilor; finanțe publice solide și sustenabile; stabilitatea cursului de schimb; ratele dobânzilor pe termen lung.

Sursa: South EU Summit

Sursa: South EU Summit

Alegeri pentru Parlamentul European

“Următoarele alegeri europene vor fi, fără îndoială, o bătălie, nu doar între partidele tradiționale de dreapta, stânga și centru, ci și între cei care cred în beneficiile continuării cooperării și integrării la nivel UE și cei care doresc să anuleze ceea ce s-a realizat în ultimii 70 de ani.” – Antonio Tajani, președintele Parlamentului European

În mai 2018, un sondaj Eurobarometru inițiat de Comisia Europeană, la care au participat peste 27.000 de persoane, a arătat că 67 la sută dintre cetățenii Uniunii Europene au considerat că statutul de membru în Uniunea Europeană a adus beneficii țării lor, iar 60 la sută au apreciat că aderarea la UE a fost un lucru bun.

71 la sută dintre românii intervievați în același sondaj au spus că țara lor a beneficiat în urma aderării la Uniunea Europeană, cu zece procente mai mult față de anul anterior.  În privința viitorului UE, românii au fost printre cei mai optimiști europeni – 52 la sută s-au arătat încrezători și au spus că lucrurile merg în direcția cea bună în UE, comparativ cu 32 la sută, media europeană.

43 la sută dintre români (48 la sută din totalul europenilor) au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană.

Alegerile europene reprezintă momentul când vocea cetățenilor din statele membre ale UE se poate face auzită.

“Participarea la vot la alegerile europene înseamnă să-ți exprimi punctul de vedere cu privire la direcția pe care UE trebuie să o urmeze în următorii cinci ani în materie de comerț internațional, securitate, protecția consumatorilor, combaterea schimbărilor climatice și creșterea economică. Eurodeputații nu influențează doar procesul legislativ, dar urmăresc și activitatea altor instituții europene.” – Parlamentul European

Câți eurodeputați va avea fiecare țară? | Sursa originală: europarl.europa.eu

Câți eurodeputați va avea fiecare țară? | Sursa originală: europarl.europa.eu

Câteva date despre Parlamentul European între 2014 – 2019, sursa oficială

> 51,5 dintre deputați au fost și în Parlamentul anterior.

> Vârsta medie a eurodeputaților, la sfârșitul lunii martie 2019, era de 55 de ani. În iulie 2014, când s-a constituit, era de 53 de ani.

> Din iulie 2014 și până în martie 2019, 43 de eurodeputați au demisionat, șase au decedat, 59 au plecat pentru a ocupa alte funcții.

> Au avut loc 260 de ședințe plenare. Au fost adoptate 708 acte legislative. S-au primit 6880 de petiții de la cetățeni.

> Deputații europeni aleși din rândul partidelor politice naționale formează în Parlamentul European grupuri parlamentare multinaționale.

Numărul deputaților europeni

În prezent, în Parlamentul European sunt 751 de eurodeputați. Regatul Unit are 73 de reprezentanți. După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, numărul deputaților va fi 705 – 27 de locuri din cele 73 ce aparțin Marii Britanii vor fi redistribuite către alte țări, iar celelalte 46 vor fi păstrate pentru următoarele extinderi ale Uniunii Europene. În urma redistribuirii, România va primi un loc în plus și va avea 33 de eurodeputați.

Candidații cap de listă

Din 2014, fiecare partid politic ce candidează la alegeri pentru Parlamentul European a fost invitat să aibă un candidat cap de listă.

După alegeri, noul Parlament va trebui să aleagă în luna iulie președintele Comisiei Europene. Acel candidat cap de listă desemnat de Consiliu și care întrunește majoritatea voturilor în Parlament va fi ales președinte al Comisiei Europene.

După alegerea Parlamentului European

Împreună cu noul președinte ales al Comisiei, statele membre adoptă o listă de comisari candidați. Aceștia vor fi examinați de comisiile parlamentare competente în domeniile de activitate ce intră în portofoliul comisarilor desemnați. După validarea acestora, noua Comisie Europeană trebuie în mod normal să înceapă activitatea din 1 noiembrie.

Sediul central al Parlamentului European din Strasbourg | Sursa: Culture Trip

Sediul central al Parlamentului European din Strasbourg | Sursa: Culture Trip

Îngrijorările românilor

Un sondaj Eurobarometru cu privire la alegerile europene din 2019, a arătat că românii sunt cei mai îngrijorați europeni în privința acestor alegeri. Rezultatele date publicității de Eurobarometru în noiembrie 2018 au arătat că, în privința alegerilor europene, românii care au participat la sondaj s-au arătat îngrijorați de:

> Voturi ilegale – Persoane care votează fără să aibă dreptul de vot (66 la sută dintre români; media la nivelul Uniunii Europene: 45 la sută) și Persoane care vor vota de două ori (62 la sută dintre români; media la nivelul Uniunii Europene: 44 la sută);

> Constrângeri – Persoane constrânse să voteze într-un anumit fel (66 la sută dintre români; media la nivelul Uniunii Europene: 52 la sută);

> Manipularea alegerilor prin atacuri cibernetice (66 la sută dintre români au această temere, procent ce clasează România pe locul trei, după Spania și Marea Britanie. Media la nivelul Uniunii Europene: 61 la sută);

> Manipularea rezultatelor finale ale alegerilor (70 la sută dintre români; media la nivelul Uniunii Europene: 56 la sută);

> Cumpărarea voturilor (68 la sută dintre români; media la nivelul Uniunii Europene: 55 la sută).

 Sursa: IntelliNews

Sursa: IntelliNews

Alegerile din 26 mai 2019

În România, alegerile pentru Parlamentul European se organizează în 26 mai. Tot în ziua de 26 de mai are loc și Referendumul național pentru justiție convocat de Președintele României.   

Cele mai importante lucruri de știut despre alegerile pentru Parlamentul European și pentru referendum

> Candidați: Potrivit BEC, pentru Parlamentul European din România s-au înscris 23 de partide politice și 7 persoane independente. BEC a validat candidaturile a 13 partide politice și a trei candidați independenți, așa cum reiese din specimenul buletinului de vot pentru alegerea membrilor din România pentru Parlamentul European.

Pentru a fi ales în în Parlamentul European orice candidat trebuie să obțină cel puțin 5 la sută din voturi. Lista tuturor celor care s-au înscris poate fi văzută pe website-ul Biroului Electoral Central, pagina dedicată alegerilor europarlamentare.

> Vârsta minimă a celor care pot vota: 18 ani. Au drept de vot cei care au împlinit până în ziua alegerilor 18 ani sau împlinesc în ziua respectivă.

> Cine nu are drept de vot: “Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.” – Constituția României, Art. 36

> Unde se poate vota: În funcție de domiciliu sau reședință, fiecare votant e arondat unei secții de votare. Cei care nu se află în localitatea unde au domiciliul pot vota la orice secție, pe listele suplimentare de alegători. Votul prin corespondență, online sau prin împuternicire nu este posibil în România.

Lista secțiilor de votare de pe teritoriul României se poate consulta aici.

Lista cu secțiile de votare din alte țări unde pot vota cetățenii români este disponibilă și pe harta realizată de Autoritatea Electorală Permanentă.

> Ore: Secțiile de votare de pe teritoriul României vor fi deschise duminică, 26 mai 2019, între orele 7:00 – 21:00. Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise în același interval orar, în funcție de ora locală.

> Acte: Pentru exprimarea votului, se prezintă carte de identitate valabilă sau pașaport valabil.

> Buletine de vot: Sunt trei: unul pentru alegerile europene, două cu cele două întrebări pentru referendumul național.

> Procedura:

  • La secția de votare, alegătorul va prezenta actul de identitate, după caz, operatorului de calculator.
  • Pentru a verifica dacă cetățeanul are drept de vot, operatorul de calculator va scana actul de identitate. Dacă scanarea nu se poate face, acesta va introduce în SIMPV (tabletă) datele personale ale alegătorului.

[SIMPV – Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. Detalii despre ce este SIMPV pe website-ul Autorității Electorale Permanente.]

  • În urma verificării, operatorul va informa cetățeanul dacă are sau nu drept de vot.
  • Cetățeanul va putea alege să voteze atât pentru Parlamentul European, cât și pentru referendumul național sau doar pentru unul dintre aceste scrutine.
  • Operatorul de calculator va înregistra în sistem alegerea fiecărui cetățean – dacă votează doar pentru un scrutin sau pentru ambele.
  • Președintele biroului electoral al secției de votare este informat de operatorul de calculator despre mesajele furnizate de sistemul informativ și de opțiunea cetățeanului. În urma verificărilor și a opțiunii exprimate, alegătorul va primi buletinele de vot în funcție de alegerea pe care a făcut-o.
  • Pentru exprimarea votului la referendumul național, se vor da obligatoriu două buletine de vot cu cele două întrebări – nu se poate opta doar pentru una dintre întrebări.
  • Președintele biroului electoral al secției de votare sau un membru desemnat de acesta va indica alegătorului să semneze, în funcție de alegerea făcută, în rubrica dedicată semnăturii în lista electorală permanentă corespunzătoare sau, dacă  alegătorul nu votează în localitatea de domiciliu, pe lista suplimentară corespunzătoare.
  • Alegătorii comunitari (persoanele care nu au reședința în România) nu vor avea dreptul să voteze la referendumul național din 26 mai 2019.
  • Dacă alegătorul va opta pentru participarea la un singur tip de scrutin, președintele biroului electoral al secției de votare sau un membru desemnat de acesta va bara, în prezența alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă, aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat. În cazul în care alegătorul va fi dintre cei care vor fi înscriși în liste electorale suplimentare, acesta va fi înscris doar în lista suplimentară corespunzătoare tipului de scrutin pentru care a optat. În formular, președintele biroului electoral al secției de votare va menționa în scris tipul de scrutin optat de fiecare cetățean: alegeri, referendum sau ambele.
  • În fiecare secție de votare vor exista trei urne – una pentru alegerile europarlamentare, două pentru referendumul național, pentru fiecare întrebare. Urnele trebuie să fie inscripționate corespunzător.
  • Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată NU atrage nulitatea votului exprimat.
  • Cei care și-au exprimat dreptul de vot și au optat inițial pentru un singur scrutin, dintre cele două organizate în ziua de 26 mai, și cărora li s-a aplicat timbrul autocolant sau ștampila cu mențiunea VOTAT pe actul de identitate prezentat, vor putea reveni pentru a-și exprima opțiunea de vot pentru scrutinul la care nu au votat prima dată. Vor putea face acest lucru până la ora 21:00, ora închiderii secțiilor de votare.
  • Pentru urna specială (destinată persoanelor care nu se pot deplasa) se pot face cereri în ziua de dinaintea alegerilor. Fiecare cerere trebuie însoțită de documente justificative. Cererile vor fi depuse în ziua de sâmbătă, 25 mai 2019, între orele 18:00 – 20:00, la sediile secțiilor de votare care vor fi deschise în acest scop. Toate detaliile necesare pentru această procedură le găsiți aici.
  • În momentul în care primește buletinul sau buletinele de vot, fiecare alegător trebuie să verifice dacă pe spatele acestora este aplicată ștampila de control a secției de votare. Dacă buletinul de vot nu are acea ștampilă, votul va fi anulat.
  • Pentru ambele scrutine, ștampila se aplică pe patrulaterul ce corespunde opțiunii fiecăruia. Dacă se greșește aplicarea ștampilei, se poate cere alt buletin, cu condiția ca buletinul cu opțiunea greșită să nu fi fost introdus în urnă. Acel buletin va fi anulat de un membru al secției de votare.
  • După vot, buletinul se va îndoi în așa fel încât pagina cu ștampila de control a secției de votare să rămână afară și să nu se deschidă, pentru a se asigura secretul votului. Se introduce apoi în urna de votare. Dacă buletinul de vot va fi îndoit greșit, votul nu va fi anulat.
  • După introducerea buletinului/buletinelor de vot în urnă/urne, se va restitui ștampila și se va primi înapoi actul de identitate pe care trebuie să fie aplicată ștampila cu mențiunea VOTAT (pe buletinele de identitate) sau un timbru autocolant (pentru cărțile de identitate). Indiferent dacă se votează doar pentru referendum sau pentru Parlamentul European sau pentru ambele, va fi o singură ștampilă cu VOTAT și se va aplica un singur autocolant.
  • Alte informații despre modul în care se vor desfășura alegerile din 26 mai 2019 pot fi găsite pe pagina dedicată alegerilor și administrată de  Biroul Electoral Central.

> Cei din străinătate: Cetățenii români din străinătate pot vota la referendumul național la aceleași secții de votare organizate pentru alegerile europarlamentare, între orele 7:00 – 21:00, ora locală. Lista cu toate secțiile de votare din străinătate este disponibilă pe website-ul Ministerului Afacerilor Externe ca hartă și document. E recomandat să se verifice adresele secțiilor de votare înainte de a merge la vot, deoarece unele s-au schimbat sau se mai pot schimba. Ghidul alegătorului român din străinătate poate fi consultat pe website-ul Ministerului Afacerilor Externe. 

© Ediția de dimineață

© Ediția de dimineață 

Referendumul pentru justiție

> Întrebări: La referendum, vor fi două întrebări, fiecare fiind pe un buletin de vot (prin urmare, pentru referendum se vor primi două buletine de vot, fără a exista opțiunea de a alege doar una dintre întrebări).

Întrebările sunt (sursa):

Buletin de vot nr. 1:

“Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

Specimen Buletin de vot nr. 1 pentru Referendumul Național din data de 26 mai 2019 – Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție

Buletin de vot nr. 2:

“Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Specimen Buletin de vot nr. 2 pentru Referendumul Național din data de 26 mai 2019 – Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe

Pentru ambele întrebări, există două opțiuni de răspuns: DA sau NU.

> Condiții de validare: Potrivit legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, condițiile pentru ca un referendum să poată fi valabil și validat sunt:

  • Pentru a fi valabil, trebuie atins pragul de cel puțin 30 la sută prezență la vot.

[Art. 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.]

  • Pentru a fi validat, 25 la sută dintre voturile exprimate trebuie să fie valabile.

[Art. 5 (3) Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.]

În februarie 2019, conform Autorității Electorale Permanente (AEP), 18.266.936 de persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în România. 670.322 de cetățeni români aveau domiciliul în străinătate şi erau posesori de paşaport CRDS. Procentele de 30% și 25% se aplică doar pentru cetățenii cu domiciliul/reședința în România.

Sediul Parlamentul European de la Strasbourg| Credit: Moritz D., Sursa: Pixabay

Sediul Parlamentul European de la Strasbourg| Credit: Moritz D., Sursa: Pixabay

Aici este lista completă a documentelor legislative cu privire la alegeri, în general, și la alegerile pentru Parlamentul European, în particular, și cele în legătură cu referendumul național din 26 mai 2019.

Pentru realizarea acestui material, s-au folosit mai multe surse de documentare. Cele mai importante:

Website-ul oficial al Uniunii Europene (în limba română)

Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene

Website-ul Parlamentului European dedicat alegerilor

Biroul Electoral Central

Autoritatea Electorală Permanentă

Vot corect

Foto Cover: Vedere generală a unei sesiuni plenare în Bruxelles. Foto: Arnaud Devillers, © European Union 2014 – Source EP


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.