Site icon Editia de Dimineata

Cercetătorii Universităţii din Szeged încep identificarea rămăşiţelor lui Matei Corvin

La facultatea de genetică a Universităţii de Ştiinţe din Szeged (SZTE) un grup de cercetători, în frunte cu Endre Neparáczki, începe identificarea osemintelor unor domnitori maghiari, inclusiv cele ale regelui Matei Corvin, potrivit MTI, preluată de hirado.hu.

În osuarul medieval din Székesfehérvár (Középkori Romkert) se află amestecate osemintele a mai mult de 900 de oameni. Bazilica de aici, ctitorită de Sfântul Ştefan, constituie o scenă deosebit de importantă a istoriei ungare. Timp de o jumătate de mileniu aproape fiecare domnitor al ungarilor a fost încoronat aici, iar 15 dintre ei – printre care şi Matei Corvin – au fost înmormântaţi tot aici.

Scopul primordial al cercetătorilor este ca din probele prelevate din oase să poată determina cât mai multe profiluri de ADN pentru a le compara cu unele mai vechi, astfel sperându-se să se identifice mai mulţi domnitori.

În perioada otomană, mormintele au fost devastate şi bijuteriile furate. Majoritatea osemintelor a rămas acolo, fiind uitate de soartă. Cu ocazia unor săpături de mai târziu, conduse de János Érdy, în anul 1848 s-au identificat rămăşiţele pământeşti ale regelui Béla al III-lea şi ale soţiei sale Ana de Antiochia, ele fiind păstrate şi astăzi în Biserica Mátyás din cetatea Budei.

Cercetătorii au reuşit, pentru singura dată până în prezent, să preleveze ADN din rămăşiţele reprezentanţilor Casei de Árpád, iar cu ajutorul acestui ADN există posibilitatea de a identifica şi osemintele altor membri ai familiei regale, aflate amestecate în
osuar.

Directorul a explicat: a fost nevoie să se găsească un astfel de punct nodal şi pentru studierea rămăşiţelor pământeşti ale
regelui Matei Corvin. Iar soluţia o reprezintă fiul şi nepotul lui Matei Corvin, János Corvin şi Kristóf Corvin. Despre ei se ştie cu siguranţă că se odihnesc în biserica gotică a mănăstirii pauline din Lepoglava, pe teritoriul Croaţiei. Specialiştii au prelevat la faţa locului mostre ale căror prelucrare pentru a obţine ADN-ul a început în laboratorul de la Szeged.

În urma unei colaborări dintre SZTE şi Institutul de Cercetare a Maghiarilor la Szeged s-a înfiinţat un laborator special în care,
în anul 2016, s-a aplicat pentru prima oară în Ungaria aşa-numita tehnologie next-generation sequencing (NGS) în arheo-genetică.

Datele despre oase obţinute cu ajutorul acesteia sunt mult mai precise. Cercetătorii doresc să afle dacă Huniazii au fost înrudiţi
cu casa de Luxemburg. Având în vedere că şi osemintele Elisabetei de Luxemburg se află în osuarul medieval, se va putea identifica ADN şi din rămăşiţele sale pământeşti.

Cercetarea efectuată la osuarul din Székesfehérvár este o analiză criminalistică medievală, având în vedere că se doreşte identificarea unor oameni care nu mai trăiesc. Rostul acestor cercetări este, totuşi, de a asigura un loc de odihnă veşnică demnă pentru domnitorii de odinioară.

Sursa foto: Richárd Horváth/ Magyar Nemzet
Exit mobile version