O nouă aplicație face furori în rândul tinerilor. ChatGPT este un model de inteligență artificială la care elevii și studenții apelează pentru a-și rezolva temele fără a depune niciun efort. ChatGPT, un program bazat pe inteligenţa artificială (AI) şi capabil să redacteze texte cu răspunsuri la întrebări simple, s-a răspândit foarte repede în universul educaţional, determinându-i pe profesori să îşi pună întrebări despre oportunitatea interzicerii sau utilizării acestuia.
La ce poate fi folosit ChatGPT
Un instrument precum ChatGPT ar putea fi utilizat în aplicații din lumea reală, cum ar fi marketingul digital, crearea de conținut online, răspunsurile la întrebări ale serviciului de asistență pentru clienți sau, după cum au constatat unii utilizatori, chiar pentru a ajuta la depanarea codului.
Robotul poate răspunde la o gamă largă de întrebări, imitând în același timp stilul de vorbire al oamenilor.
Aplicațiile din lumea reală ar putea include generarea de conținut pentru site-uri web, răspunsul la întrebările clienților, furnizarea de recomandări, precum și crearea de roboți de chat automatizați.
Sam Altman, directorul general al OpenAI, a declarat că sistemul este „o primă demonstrație a ceea ce este posibil”. „În curând veți putea avea asistenți utili care să vă vorbească, să vă răspundă la întrebări și să vă dea sfaturi. Mai târziu, veți putea avea ceva care să plece și să facă sarcini pentru dumneavoastră. În cele din urmă veți putea avea ceva care pleacă și descoperă noi cunoștințe pentru dumneavoastră”, potrivit The Guardian.
Poate scrie eseuri sau rezolva probleme de matematică. Perfect pentru leneși?
Apărut relativ recent, modelul de inteligență artificială GhatGPT a ajuns să fie îndrăgit de elevii și studenții din România. Acesta poate răspunde la aproape orice întrebare, poate realiza eseuri sau chiar rezolva probleme de matematică în câteva secunde. Aplicația a ajuns să fie cunoscută și în rândul profesorilor, care consideră că utilizarea ei poate avea avantaje și dezavantaje.
Una bună, alta rea, cam așa sunt părerile profesorilor despre noul model de inteligență artificială (AI) care a devenit tot mai cunoscut în România. Deși toți recunosc avantajele acestui „asistent”, aceștia nu pot nega că utilizarea lui în exces sau fără a filtra informațiile primite, poate duce la stoparea creativității, scrie Ora de Sibiu.
Poate fi un atac la creativitatea personală
„Acest asistent din ce am văzut până în momentul de față este capabil să realizeze o filtrare critică a informației pe care o culege de pe internet și la care are acces, iar asta reprezintă un avantaj important. Atunci când mă interesează un anumit subiect este un câștig de timp și este o eficiență deosebită să găsesc informație care a fost într-o primă instanță analizată critic.
Evident, intervine după aceea arbitrul meu și pot să spun dacă este o informație care mă ajută sau nu, dacă este preluată sau nu. Dezavantajul este că acest site deschide foarte mult porțile spre lipsă de creativitate, adică poate fi un atac la creativitatea personală, în special a celor de vârstă mică.
Îmi este teamă pentru elevii noștri deoarece sunt minți tinere, neformate, în care de multe ori calea spre succes cu drumul cel mai scurt și cu cele mai puține pante e mai convenabil, iar atunci ei apelează la acest asistent. Un semnal de alarmă este tras, însă în același timp, fascinația acestui asistent este uluitoare”, a spus Gabriel Octavian Negrea, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu.
Văzut ca o tentativă de fraudă
De la jumătatea lunii decembrie, la doar câteva săptămâni după lansarea noului software de un start-up californian, OpenAI, opt universităţi australiene au anunţat că îşi vor modifica examenele şi că vor considera folosirea inteligenţei artificiale de către studenţi drept o tentativă de fraudă.
În 2023, examenele lor vor fi „supravegheate” şi vor include „o folosire sporită a hârtiei şi a stiloului”, a anunţat coordonatoarea grupului de opt universităţi australiene, Vicki Thomson, citată pe un blog al cotidianului The Australian, scrie romania-actualitati.ro.
Recent, după ce mai multe companii mass-media au relatat despre utilizarea tot mai frecventă a acestui program AI de către elevi din lumea întreagă, încurajaţi mai ales prin intermediul unor videoclipuri publicate pe TikTok, şcolile publice din New York au restrâns accesul la ChatGPT pe reţelele şi terminalele lor informatice.
„Acest program nu permite dezvoltarea unor competenţe de gândire critică şi de rezolvare a problemelor, care sunt calităţi esenţiale pentru reuşita şcolară şi pentru reuşita de-a lungul întregii vieţi„, a declarat Jenna Lyle, purtătoare de cuvânt a Departamentului pentru Educaţie din metropola americană.
Utilizarea inteligenței artificiale în predare nu este un lucru nou, aceasta fiind utilizată la scară largă în pandemie.
Elevii din Sibiu care au încercat sau care au auzit de aceste model de inteligență artificială susțin că atât timp cât cei care folosesc ChatGPT doar pentru a rezolva probleme pe care nu le înțeleg sau în scopuri educative, nu ar trebui să fie considerat un lucru dăunător.
Un amestec uimitor de răspunsuri corecte şi de erori factuale sau de logică
ChatGPT este un robot conversaţional care a fost „antrenat” graţie unor cantităţi fenomenale de date publicate pe internet şi care poate „să prezică” urmarea probabilă a unui text. Dar, în absenţa capacităţii de raţionament, el produce un amestec uimitor de răspunsuri corecte şi de erori factuale sau de logică, mai mult sau mai puţin greu de detectat.
Astfel, acestui software i se întâmplă să citeze rechinul-balenă (un peşte) în rândul mamiferelor marine, să se înşele în privinţa mărimii ţărilor din America Centrală, „să uite” anumite evenimente istorice precum Bătălia de la Amiens din 1870 sau să inventeze din nimic referinţe bibliografice.
Argumentele celor din universul educațional, care susțin aplicația
În universul educaţional, anumite voce se pronunţă totuşi pentru integrarea acestei inovaţii în metodele de predare.
„ChatGPT este o inovaţie importantă, dar nu mai importantă decât calculatoarele sau programele de editare a textelor”, care au sfârşit prin a-şi găsi un loc în şcoală, a declarat Antonio Casilli, profesor la Institutul Politehnic din Paris şi autorul cărţii „En attendant les robots” („Aşteptându-i pe roboţi”), publicată de editura Seuil.
Potrivit opiniei sale, „ChatGPT vă poate ajuta să creaţi o primă ciornă atunci vă aflaţi în faţa unei foi goale de hârtie, dar, după aceea, trebuie totuşi să mai scrieţi, să oferiţi textului un stil propriu”.
Antonio Casilli consideră totodată că programul ChatGPT busculează parţial filosofia predării, bazată pe profesorul care le pune întrebări elevilor.
De această dată, elevul trebuie să întrebe el însuşi programul AI, „iar asta este o oportunitate pentru noi să vedem cum îndeplinesc elevii sarcinile de lucru ce le sunt încredinţate, să îi facem să lucreze la verificarea informaţiilor (fact-checking) şi să verifice dacă referinţele bibliografice generate sunt corecte”, a adăugat profesorul italian.
Olivier Ertzscheid, cercetător în ştiinţele informaţiei la Universitatea Nantes din vestul Franţei, consideră că interzicerea noului program AI este în orice caz „contraproductivă”, deoarece o astfel de măsură ar consolida dorinţa elevilor de a îl utiliza.
La fel ca după apariţia enciclopediei online Wikipedia sau a motoarelor de căutare pe internet, miza pentru elevi ar fi, potrivit părerii sale, aceea de „a experimenta limitele” noului instrument informatic.
Deși contrar așteptărilor, părinții spun că utilizarea unei astfel de „asistent” poate fi prielnică pentru copii, susținând faptul că modul în care copiii sunt coordonați în școli îi poate duce spre realizarea unor obiective creative sau chiar să înțeleagă mai bine evoluția tehnologiei cu care se confruntă zilnic, scrie Ora de Sibiu.
Soluții
Deși problema iscată de ChatGPT este relativ nouă, profesorii s-au gândit deja la niște soluții care s-ar putea implementa. Printre ele se numără și implementarea unor aplicații sau sisteme antiplagiat care pot detecta dacă un text este scris de ChatGPT sau de un copil.
Alți profesori consideră că verificarea făcută de om va fi întotdeauna mai bună decât una făcută de inteligența artificială, iar un profesor bun poate să vadă diferențele dintre un text realizat de un elev și unul realizat de programe ce se folosesc de inteligența artificială.
În acelaşi timp, la nivel global începe să se organizeze şi un fel de ripostă pentru detectarea textelor generate printr-un software AI.
Serviciul online GPTZero pregăteşte, de exemplu, o funcţie dedicată profesioniştilor din domeniul educaţiei, iar OpenAI lucrează deja la „un filigran statistic” aplicat odată cu generarea textului. Trişorii sunt astfel avertizaţi.