10 august 2020, 2:37

Cine a fost primul român cu doctorat în științe matematice la Paris

„El a considerat ideile drept forțe cari pot să miște lumea, el a avut încredere în izbânda binelui în potriva răului; el a fost un mare optimist, pe care nu l-au descurajat piedicile, nu l-au înfrânt loviturile oricât de grele au fost, ci din potrivă toate acestea parcă erau îndemnuri pentru a-și îndoi, a-și întrei puterile.”, scria istoricul literar Gheorghe Adamescu despre Spiru C.Haret.

Cu toții am auzit de Spiru Haret (cel puțin din denumirea unor școli și universități ce îi poartă numele), chiar dacă, poate, nu știm prea multe despre el – cine a fost de fapt și ce a făcut.

Cel care avea să rămână în istorie ca organizator-reformator al învățământului modern românesc, s-a născut la Iași, într-o zi de 15 februarie, în anul 1851, în familia lui Haralambie, un funcționar judecătoresc, cu mici ranguri boierești, și a Smarandei Haret.

Cel mai vechi document în care apare numele Haret – ce vine de la pasărea răpitoare „erete”, căreia în Moldova i se spune „hărete” – datează din 1691. Un strămoș de-al lui Spiru, un anume Costea, a trăit în Moldova pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea; acel Costea a fost un răzeș bogat, proprietar al unui han, botezat de localnici „rateșul lui Haretu”, rateș fiind cuvântul folosit de moldoveni pentru han.

Primele lecții în care învață să deslușească literele le primește acasă, apoi tatăl său l-a înscris la școala primară din Dorohoi. „O casă mică, veche, umedă, cu clasele înșirate în jurul curții, în niște încăperi clădite la întâmplare, unele într’o stare de infecție de nedescris…”, a descris după mulți ani acea școală. Pasionat de învățătură, a continuat studiile și a urmat liceul Sfântul Sava din București, după care a reușit să intre ca bursier la Facultatea de Științe a Universității din București. După absolvire, a plecat cu o bursă la Paris, la Facultatea de Științe din cadrul Universității Sorbona. La 27 de ani a devenit doctor în științe matematice, fiind astfel primul român care a obținut doctoratul în matematică la Paris, cu o lucrare originală – „Sur l’invariabilité des grands axes des orbites planétaires” / „Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitele planetare” –, elogiată de presa franceză a vremii.

Universitatea Sorbona, Paris

Cu toate că francezii au dorit să rămână la ei și i-au oferit un post, Spiru Haret s-a reîntors în București. A lucrat în învățământ, la o școală, apoi la Universitate, a fost primit și în Academia Română, iar după câțiva ani a intrat în administrație, ca inspector general al școlilor. Este rolul pe care l-a îndeplinit cu seriozitatea și rigurozitate omului de știință. A călătorit în toată țara, a mers în fiecare școală, a întocmit rapoarte pe care nu le-a citit nimeni, ceea ce înseamnă că problemele observate și semnalate nu au fost rezolvate. Deși știa că tot acel efort nu aducea rezultatul dorit, nu a renunțat, nu a fost descurajat. „Putem spune că dificultățile i-au dat mai mult îndemn pentru a-și împlini datoria așa cum o înțelegea el”, scria Gheorghe Adamescu.

Reforma heratiană din învățământul românesc

„Un defect foarte grav al întregului nostru învățământ fără excepțiune este de a nu se ocupa decât de instrucțiune și nicidecum de educațiune”, este principala concluzie la care a ajuns inspectorul general al școlilor Spiru Haret.

A reușit totuși să schimbe mentalități vechi și să înfăptuiască reforma învățământului românesc ca ministru de instrucție și culte, funcție deținută în trei mandate, într-un guvern liberal. Viziunea lui progresistă și multitudinea schimbărilor inițiate și realizate în învățământul românesc i-au adus numeroase antipatii în rândul adversarilor politici și mii de simpatii de la învățători și oamenii simpli din țară.

Reforma haretiană din sistemul educațional se constituia pe trei principii, pe lângă cel democratic, prin care orice individ avea acces la educație. În mare, acestea erau: numărul elevilor din fiecare clasă trebuie redus, deoarece în acest mod se poate studia și pot fi respectate individualitățile elevilor; modelarea spiritului elevului și dezvoltarea aptitudinilor acestuia se formează în timpul școlii secundare (în acest fel, învățământul secundar a fost prelungit la 8 ani și împărțit în real (studiul științelor), modern (studiul limbilor străine) și clasic (studiul limbilor clasice, latina și greaca)); introducerea așa-numitei școli active, o școală creativă, unde creativitatea elevului e susținută deplin și se poate manifesta, spre deosebire de vechea școală unde elevul doar „primia și reproducea”.

În perioada mandatului ca ministru, în zonele rurale au fost înființate peste o mie de școli, ceea ce a avut ca efect o creștere semnificativă a numărului de persoane care știau carte.

Deși nu toate proiectele au fost implementate, după 120 de ani de la reforma lui Spiru Haret multe din acestea sunt văzute ca actuale, moderne și necesare pentru evoluția învățământului românesc.

O luptă de o viață pentru schimbare

Ca ministru, a rămas celebru și pentru întocmirea unui detaliat raport asupra activității ministerului de instrucție și culte transmis regelui Carol I, în care a prezentat tot ce și-a propus și a realizat sau nu ministerul pe care l-a condus – acest raport inedit a fost considerat ca un lucru cu totul nou pentru obiceiurile noastre, cum observa Gheorghe Adamescu. Pentru întreaga lui activitate și ca un semn de apreciere, regele i-a conferit medalia jubiliară „Carol I”, iar din partea președintelui de atunci al Franței, Armand Fallières, a primit medalia „Legiunea de Onoare”, în gradul de Mare Ofițer (n.a. Legiunea de Onoare are cinci clase: grad de cavaler, de ofiţer, de comandor, grad de mare ofiţer şi de mare cruce).

În testamentul făcut în 1908, Spiru Haret scria: „Se poate ca, în urmărirea țelurilor ce aveam în vedere și pe cari cu bună-credință le-am urmărit, socotind că lucrez pentru binele comun, să fi jignit pe unii, fie în credințele, fie în interesele lor, dar n’am făcut niciodată aceasta pentru satisfacerea nici a intereselor nici a patimelor mele. Plec din lume cu mulțumirea că nu am pierdut vremea și că mi-am îndeplinit datoriile atât pe cât puteam să mi le îndeplinesc în împrejurările în cari am trăit și în marginea puterilor mele fizice și intelectuale.”

A murit la 61 de ani, în 17 decembrie, după o lungă perioadă în care a fost nevoit să se lupte și cu cancerul și cu anumiți politicieni, unii chiar din tabăra liberală din care a făcut și el parte.

„Rareori s’a văzut la o înmormântare lume mai multă și durere mai sinceră pentru pierderea unui om. Toate școlile secundare și speciale de băieți și fete din Capitală veneau, cu steagurile în frunte, defilau prin fața casei defunctului și apoi se duceau de se înșirau de-a-lungul căii Victoriei. Pe străzi afluența este enormă. Ambele trotuare ale căii Victoriei, din dreptul stradei Verde și până la palatul Justiției, sunt ocupate de public.” – relatări adunate în cartea lui Gheorghe Adamescu.

În ziua înmormântării lui Spiru Haret, toate școlile au fost închise, în semn de doliu. Între numeroasele oficialități, prieteni, adversari politici, mii de profesori, studenți, elevi, s-a aflat până la terminarea serviciului religios și principele Ferdinand, cel care, după doi ani, devenea regele Ferdinand I al României.

 

Un material realizat de Mira Kaliani


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. […] „El a considerat ideile drept forțe cari pot să miște lumea, el a avut încredere în izbânda binelui în potriva răului; el a fost un mare optimist, pe care nu l-au descurajat piedicile, nu l-au înfrânt loviturile oricât de grele au fost, ci din potrivă toate acestea parcă erau îndemnuri pentru a-și îndoi, a-și întrei […] …read more […]

  2. […] 400 de invitați. Evenimentul a fost onorat de prințul Ferdinand și principesa Maria, dar și de Spiru Haret, atunci ministrul de instrucție […]

  3. […] de aproape o jumătate de secol. În timpul lui, s-a dezvoltat rețeaua căilor ferate, au avut loc reformele lui Spiru Haret în învățământul românesc, dar și în finanțe. Pe de altă parte, răscoala țărănească […]

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.