Jens Stoltenberg pleacă. Cine îi va urma? Deutche Welle trece în revistă câteva ipoteze.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis în februarie, că nu intenționează să își reînnoiască încă o dată contractul cu cele 30 de țări NATO – așa cum procedase în primăvara anului trecut, pentru a evita să înlocuiască aparatul de conducere a NATO în mijlocul atacului rusesc asupra Ucrainei.
Așadar, în octombrie, postul diplomatic de vârf al NATO va deveni vacant. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis în februarie, prin vocea purtătorului său de cuvânt, că nu intenționează să își reînnoiască încă o dată contractul cu cele 30 de țări NATO – așa cum procedase în primăvara anului trecut pentru a evita să înlocuiască aparatul de conducere a NATO în mijlocul atacului rusesc asupra Ucrainei.
La sediul central de la Bruxelles au apărut din nou speculații privind numele celui de-al 14-lea secretar general al Alianței.
Nimic nu este stabilit în mod oficial și nu există un comitet de selecție oficial. Diplomații negociază în numele guvernelor lor în runde secrete până când se ajunge la un consens. Nu există un vot oficial. Șefii de stat și de guvern ai Alianței anunță apoi numele noului șef al NATO în cadrul unei reuniuni la nivel înalt. Următorul summit va avea loc la Vilnius, Lituania, la 11 iulie.
Cine este în cursă?
Un diplomat NATO, care a dorit să rămână anonim, susține o femeie din statele baltice, argumentând cu amenințările actuale din partea Rusiei. În discuție sunt actualul premier estonian Kaja Kallas sau șefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte. O femeie provenind din țările de pe flancul estic ar primi cu siguranță și sprijinul Poloniei, a cărei importanță militară în cadrul NATO este în creștere. Zuzana Caputova, președinta Slovaciei, este și ea în cărți. Țara ei are o graniță directă cu Ucraina, iar nominalizarea ei ar putea fi interpretată ca un act de solidaritate.
De asemenea, flancul de sud-est al țărilor NATO și-ar fi înscris un candidat în cursă: Klaus Johannis, președintele României, țară cu importanță strategică pentru NATO datorită poziției sale la Marea Neagră. În sud, Italia l-ar fi recomandat pe Mario Draghi, fostul prim-ministru, ca nou șef al NATO, doar pentru a întări pretențiile țărilor din sudul Europei față de acest post.
Marea Britanie ar avea și ea ambiții în sensul acesta, dorind să redevină mai vizibilă pe scena internațională în urma Brexitului. Candidata ar putea fi Theresa May, fosta șefă a executivului de la Londra. Greu de imaginat pentru mulți politicieni din UE, care au petrecut ani de zile contrându-se cu Theresa May pe tema acordului de Brexit.
Ministrul canadian de Finanțe, Chrystia Freeland, este creditată cu o șansă din postura de outsider. Ea este nepoata unor imigranți ucraineni. De altfel, originile ei au iscat o dezbatere aprinsă în Canada, presa de propagandă rusă ridicând problema presupuselor legături ale bunicului lui Freeland cu naziștii în cel de-Al Doilea Război Mondial. În cele din urmă, diplomații ruși au fost expulzați din Canada fiind acuzați că doreau să strice reputația Chrystiei Freeland.
Prelungire de contract?
Pe coridoarele cartierului general al NATO circulă și zvonul că secretarul general interimar ar putea totuși să continue, în pofida anunțului său, pentru a fi evitate problemele de personal în actuala situație de război. Este posibil ca Jens Stoltenberg să își prelungească mandatul până în aprilie 2024. NATO va împlini atunci 75 de ani de existență, care urmează să fie sărbătoriți cu o reuniune la vârf la Washington.
Citește în DW ce aptitudini trebuie să aibă un secretar-general al NATO și care sunt criteriile de selecție?