Noile cărți de identitate, cu CIP-uri, vor deveni valabile din 2 august 2021. Ele vor lua locul celor clasice traptat, o dată cu expirarea celor din urmă. Evident că prezența termenului CIP a dus din nou la anumite discuții. Pe care încercăm să le lămurim mai jos.
Nu se mai poate da înapoi. România este obligată de un Regulament UE să emită cartea electronică de identitate începând cu data de 2 august.
Să vedem așadar ce date va conține CIP-ul și ce opțiuni au românii care nu-și doresc acest act.
Cartea electronică de identitate va conține în format electronic datele din formatul tipărit, cu excepția semnăturii olografe a titularului, prenumele părinților titularului, un certificat pentru semnătură electronică şi, după caz, certificate calificate pentru semnătură electronică, precum și datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete, au precizat la solicitarea HotNews.ro oficialii Direcției privind Evidența Populației din MAI.
Cu actualul document nu se va mai putea călători în afara granițelor
Cartea de identitatea electronică vine la pachet cu o serie de beneficii şi nu este obligatorie, însă cu actualul document cetăţenii nu vor mai putea călători în afara graniţelor ţării, a afirmat, joi, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), Octavian Oprea, la cea de-a 25-a ediţie a evenimentului Ziua Comunicaţiilor, potrivit agerpres.ro.
„Când vorbim despre identitatea electronică, în ultima perioadă s-au speculat foarte multe informaţii mai mult sau mai puţin adevărate în zona publică. Ce e important e că această carte electronică de identitate va putea oferi cetăţeanului român posibilitatea de a interacţiona în format digital cu instituţiile publice şi asta alături de alte două proiecte pe care Autoritatea pentru Digitalizarea României le implementează. E vorba despre nodul eIDAS care va permite comunicarea datelor dintre instituţiile guvernamentale din România împreună cu toate celelalte instituţii de la nivel european. Practic, identitatea noastră va putea circula în toată Uniunea Europeană şi identitatea celorlalţi cetăţeni europeni va putea fi recunoscută de instituţiile publice din România”, a subliniat Oprea.
Acesta a adăugat că procesul de identificare electronică va fi completat de platforma software centralizată PSCID, prin care, cu o logare unică, fiecare cetăţean din România poate naviga în orice platformă electronică.
„(…) ca şi completare a acestui proces de identificare electronică a cetăţeanului român, Autoritatea pentru Digitalizarea României are, în acest moment, în implementare proiectul PSCID, platforma software centralizată de identitate digitală care va acţiona ca poartă unică de intrare în toate platformele de e-Guvernare din România. Mai simplu: aşa cum în momentul de faţă ne logăm cu Facebook şi Gmail într-o platformă privată, ne vom putea loga cu această identitate electronică o singură dată şi vom putea naviga nestingheriţi în orice platformă electronică. Cartea de identitate electronică vine la pachet cu multe alte beneficii. Ea nu va fi obligatorie, pentru că există, din păcate, şi cetăţeni care pun la îndoială modul în care datele sunt stocate, faptul că această carte de identitate electronică le va încălca anumite drepturi, ceea ce nu e adevărat. Lor le vom putea oferi posibilitatea de a fi beneficiarii în continuare a unei simple bucăţi de plastic cu care se vor putea identifica în faţa instituţiilor publice din România, dar nu vor mai putea călători în afara graniţelor ţării”, a explicat şeful ADR.
Potrivit precizărilor ADR, cartea de identitate simplă nu va mai putea fi folosită ca document de călătorie în interiorul Uniunii Europene. De asemenea, cartea de identitate electronică nu este obligatorie. Cu toate acestea, pentru a putea călători în Uniunea Europeană, cetăţenii României care optează în continuare pentru o carte de identitate simplă vor fi obligaţi să prezinte şi paşaportul alături de aceasta.
Format tipărit, format electronic
Astfel datele prezente în CI vor fi de două feluri – prezente în format tipărit și prezente în format electronic.
În format tipărit se vor regăsi:
- a) numele şi prenumele titularului;
- b) sexul;
- c) cetăţenia titularului;
- d) data şi locul naşterii titularului;
- e) semnătura olografă a titularului;
- f) imaginea facială a titularului;
- g) C.N.P.;
- h) adresa de domiciliu a titularului.
În format electronic se vor regăsi:
- a) datele din formatul tipărit, cu excepţia semnăturii olografe a titularului;
- b) prenumele părinţilor titularului;
- c) un certificat pentru semnătură electronică şi, după caz, certificate calificate pentru semnătură electronică, astfel cum acestea sunt definite în legislaţia din domeniu;
- d) datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.
„Prevederile art. 172 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 97/2005 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabilesc că imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al solicitantului cărţii electronice de identitate sau, în cazul minorilor şi al incapabililor, numai cu acordul expres al părinţilor sau, după caz, părintelui care exercită autoritatea părintească ori al reprezentantului legal, iar datele biometrice se colectează pentru a fi înscrise în cartea electronică de identitate numai în scopul verificării autenticităţii acesteia şi identităţii titularului.”, arată MAI.
Noile cărți de identitate. Nu vreau card nou. Ce fac?
Ce opțiuni au romanii care nu-și doresc cărți electronice de identitate și ce limitări au aceștia dacă nu vor carțile electronice de identitate?
Potrivit art.16 alin.(3) O.U.G. nr. 97/2005 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea:
- a) unei cărţi electronice de identitate în una dintre următoarele variante: cu toate datele prevăzute în formatul electronic; sau cu toate datele prevăzute în formatul electronic, cu excepţia imaginii impresiunilor papilare.
- b) unei cărţi de identitate simple.
În ceea ce privește ,,limitările cetățenilor care nu optează pentru obținerea cărții electronice de identitate, facem cunoscut că noul document de identificare – electronic – este în măsură să asigure, cetățenilor care optează pentru acesta, garanții suplimentare de securitate, iar instituţiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document.
Autentificare în sistemele informatice
De asemenea, cartea electronică de identitate va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne, în sisteme informatice terţe ale administraţiei publice, precum şi în alte sisteme informatice, stabilite prin hotărâre a Guvernului, şi utilizarea semnăturii electronice. De asemenea, CEI va contribui la dezvoltarea conceptului de „administrație electronică”, având drept consecință corelarea și simplificarea procedurilor administrative.
Titularul unui document electronic se va putea autentifica on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţie etc.), ceea ce va conduce la simplificarea interacțiunii cu autoritățile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice.
Dispare cardul de sănătate?
Cartea electronică de identitate înlocuiește cardul naţional de asigurări sociale de sănătate; acest aspect conduce la realizarea unor economii determinate de faptul că „funcţionalitatea” de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de MAI, înscris într-un cip şi, pe cale de consecinţă, cetățeanul va deține un singur document în locul cardului de sănătate și actul de identitate actual.