Când vine vorba de a face o schimbare, fie că este vorba de o idee, un obiect sau o situație, ne este foarte dificil de simplificat. De fapt, creierul nostru preferă să adune mai degrabă decât să scadă. Întrebarea asupra căreia s-a concentrat o echipă americană de la Universitatea din Virginia a fost: când luăm în considerare posibilele modificări, în ce măsură suntem înclinați mai degrabă să adăugăm decât să scădem elemente?
Pentru a ne ușura munca, luăm în considerare doar un număr limitat de posibilități pe care le considerăm promițătoare. Acest lucru are un avantaj: reducerea efortului necesar creierului. Dezavantaj: acceptăm soluții care ni se par adecvate, fără a analiza totuși alternative potențial superioare. Tendința spontană, atunci când alegeți o opțiune, este spre adunare mai degrabă decât scădere.
Cercetătorii au efectuat opt experimente, ale căror concluzii tind în această direcție.
• De exemplu, un rector al universității le-a cerut profesorilor și studenților săi să prezinte idei pentru îmbunătățirea funcționării instituției: 89% dintre răspunsuri au fost în favoarea adăugării a ceva, mai degrabă decât a scăderii.
• Un alt exemplu: când li s-a cerut să editeze un text, 83% dintre participanți adaugă cuvinte sau argumente, în timp ce o simplificare ar fi putut fi cel puțin la fel de eficientă.
• Atunci când vine vorba despre îmbunătățirea rețetei unui preparat format din cinci elemente, adăugăm în medie două sau trei ingrediente sau cantități de ingrediente.
Când scăderea pare a fi soluția evidentă, creierul nostru o acceptă fără prea multe dificultăți. Dar când sunt disponibile mai multe opțiuni, când diferența dintre beneficiile adunării și scăderii este neclară sau când suntem sub presiune cognitivă (mintală), atunci aproape întotdeauna suntem în favoarea adunării.