Ceva ce ar fi părut de neimaginat va deveni realitate. Niciun membru al familiei Castro nu va mai fi la putere în Cuba: congresul Partidului Comunist, care a început vineri, va pune capăt celor şase decenii de „regim frăţesc” care lasă locul unei noi generaţii.
După moartea lui Fidel Castro, în 2016, retragerea fratelui său Raul, care va împlini în curând 90 de ani şi care îi predă ştafeta preşedintelui Miguel Diaz-Canel, 60 de ani, întoarce o pagină de istorie pentru insulă şi locuitorii săi, dintre care aproape toţi nu au cunoscut altă familie conducătoare decât cea a celebrilor revoluţionari.
Reuniunea, desfăşurată în spatele uşilor închise, are loc după exact 60 de ani de la proclamarea de către Fidel Castro a caracterului socialist al revoluţiei. Ea va fi difuzată, cel puţin parţial, la televiziune.
”Dialog respectuos” cu SUA
Prim-secretarul Partidului comunist cubanez, Raul Castro, a lansat vineri un apel la un „dialog respectuos” între Cuba şi Statele Unite, în ultimul său discurs major în fruntea partidului unic.
Relaţiile dintre Cuba şi Statele Unite, după o relaxare istorică, dar efemeră între 2014 şi 2016, au fost din nou tensionate sub administraţia Donald Trump, care a întărit sever embargoul în vigoare din 1962.
La rândul său, Joe Biden, care promisese în campanie să revină asupra unor sancţiuni, nu a spus niciun cuvânt despre insulă de la învestirea sa.
Primul civil care va conduce partidul
Desemnarea lui Diaz-Canel drept nou prim-secretar, postul cel mai important în Cuba, ar urma să aibă loc în ultima zi a congresului, luni. Deja preşedinte al Cubei din 2018, Miguel Diaz-Canel va fi primul civil ce va conduce şi partidul, în cadrul căruia el a activat toată cariera sa.
Împreună cu Raul Castro ar urma să se retragă unele nume mari ale generaţiei istorice – cei care au făcut revoluţia din 1959 – printre care numărul doi al partidului, Jose Ramon Machado Ventura, 90 de ani, şi comandantul Ramiro Valdes, 88 de ani.
Cubanezii, preocupați de penuria alimentară
Pe străzile Havanei, rămase fără turişti din cauza pandemiei, cubanezii par preocupaţi mai degrabă de penuria alimentară, de cozile din faţa magazinelor şi de inflaţia vertiginoasă provocată de renunţarea la sistemul cu două monede, unic în lume.
Reforma a eliminat peso-ul cubanez convertibil (CUC), aliniat cu dolarul american şi lansat în 1994 pentru a însoţi şi ulterior a înlocui această deviză, şi a lăsat în vigoare doar peso-ul cubanez (CUP), care valorează de 24 de ori mai puţin, comentează AFP, preluată de agerpres.ro.
Potrivit lui Norman McKay, analist la The Economist Intelligence Unit, „plecarea lui (Raul) Castro este un eveniment important, nu doar pentru că marchează sfârşitul unei dinastii care a durat mai mult de 50 de ani, ci şi pentru că are loc într-o perioadă de dificultăţi şi perturbări economice importante”. „Aceasta nu vrea neapărat să însemne că va exista o schimbare brutală în stilul (de conducere) al Partidului Comunist”, însă accesul la „internet ar urma să faciliteze cererile de transparenţă şi libertăţi, generând provocări pentru guvern pe care Partidul Comunist nu va putea să le ignore”, a subliniat McKay.
Nemulțumire socială inedită
În ultimele luni, Cuba cunoaşte o nemulţumire socială inedită, sub impulsul recentei introduceri a internetului mobil, cu manifestaţii ale artiştilor, proteste ale disidenţilor şi mobilizări ale altor sectoare ale societăţii civile, precum apărătorii drepturilor animalelor.
Şi reţelele sociale au reflectat cererile tinerilor cubanezi pentru mai multă libertate politică şi de exprimare.
„Faptul că Raul Castro cedează conducerea Partidului Comunist în Cuba nu este o schimbare adevărată”, a notat marţi pe Twitter senatorul american de origine cubaneză Marco Rubio. „Însă adevărata schimbare este oricum în curs”, a adăugat el, cu referire la aceste mişcări sociale.
În opinia analistului politic Harold Cardenas, „există un mare sentiment de oboseală în societatea” cubaneză, „care este un amestec de efecte ale politicii administraţiei (fostului preşedinte american Donald) Trump de presiune maximă asupra Cubei şi ale lipsei de încredere faţă de proiecte şi promisiuni ale liderilor cubanezi”. „Opoziţia politică încearcă să capitalizeze” tocmai acest lucru, a adăugat el.
Tentativa CIA de asasinare a lui Raul Castro
Sâmbătă au ieșit, ca prin minune, la ”vederea” publicului și niște informații interesante despre CIA și intențiile sale în Cuba.
Cea mai veche tentativă cunoscută a CIA de a asasina un lider al revoluţiei cubaneze datează din 1960, când un agent i-a oferit 10.000 de dolari pilotului care îl aducea pe Raul Castro înapoi de la Praga la Havana pentru a „aranja un accident”, potrivit unor documentele declasificate, publicate vineri de National Security Archive şi citate sâmbătă de France Presse, preluată de agerpres.ro.
Acest pilot, numit Jose Raul Martinez, care fusese recrutat de CIA, a cerut în schimb, dacă el însuşi trebuia să moară în timpul operaţiunii, ca Statele Unite să se ocupe de studiile universitare ale celor doi fii ai săi.
Ceea ce i-a fost acordat, potrivit institutului de cercetare National Security Archive din Washington, care publică documentele.
Dar în timp ce Martinez decolase spre Praga, biroul CIA din Havana a primit ordin să anuleze misiunea, fără a-l putea contacta pe pilot.
La întoarcere, acesta din urmă a indicat că „nu a avut ocazia să aranjeze un accident după cum s-a discutat”.
„Aceste documente ne amintesc de un capitol întunecat şi sinistru al operaţiunilor americane împotriva revoluţiei cubaneze”, a declarat pentru AFP analistul de la National Security Archive Peter Kornbluh.
„Pe măsură ce era Castro se apropie oficial de final, politicienii americani au ocazia să lase aceasta în urmă şi să participe la viitorul post-Castro al Cubei”, a adăugat el.
Fidel Castro, care a luat puterea în 1959, a sfidat 11 preşedinţi americani şi a supravieţuit nenumăratelor comploturi pentru a-l asasina (638 conform Cărţii Recordurilor Guinness), precum şi unei încercări eşuate de a debarca exilaţi cubanezi sprijiniţi de CIA în Golful Porcilor (sudul insulei) în aprilie 1961.