CITIRE

Cugetările lui Nicolae Iorga. „Fără steag de cultu...

Cugetările lui Nicolae Iorga. „Fără steag de cultură un popor e o gloată, nu o oaste”

În 1905, a apărut o carte cu titlul „Gînduri și Sfaturi ale unui om ca oricare altul”. Acel „om ca oricare altul” era Nicolae Iorga care, la vremea respectivă, avea 34 de ani.

„Gândurile și sfaturile” din volum au fost scrise inițial pentru revista Semănătorul. După șase ani, în tipografia lui de la Vălenii de Munte, autorul a tipărit o nouă ediție, intitulată simplu „Cugetări” și includea 2569 de cugetări adunate din diferite periodice în care le-a publicat prima dată. Aceste cugetări au fost produse între anii 1903 – 1911.

„Savantul a cărui operă îmbrățișează întreaga dezvoltare a omenirii, a cărui gândire – complexă și fecundă – se desfășoară în mii și mii de tiluri, pornind de la măruntul fapt al zilei, prin articolul de ziar și ajungând până la sinteze uluitoare, de-a dreptul îndrăznețe, în care surprinde și disecă tot ce e uman și universal, istoricul atât de prolific, fără pereche între cărturarii lumii, aparține neamului românesc și poartă numele de Nicolae Iorga”, scria istoricul literar Barbu Theodorescu.

Nicolae Iorga, prin 1900; dreapta: Coperta primei ediții a volumului Cugetări

Nicolae Iorga, prin 1900; dreapta: Coperta primei ediții a volumului Cugetări

În 1972, Barbu Theodorescu a realizat o nouă ediție a cugetărilor lui Nicolae Iorga și a semnat prefața volumului. Istoric literar, folclorist, biograf, bibliograf, absolvent al Facultății de Litere și Filosofie din București și cu studii de specialitate în Elveția, Italia, Franța, Barbu Theodorescu a fost și secretar al profesorului Nicolae Iorga. El este unul dintre inițiatorii cursurilor Universității Populare de la Vălenii de Munte. Publicistica lui a fost influențată în mare parte de viața, munca și creația lui Nicolae Iorga care a lăsat 1250 de cărți și peste 25.000 de articole împrăștiate prin ziarele vremii lui.

Nicolae Iorga, fotografie din 1905

Nicolae Iorga, fotografie din 1905

În volumul „Cugetări” apare „gânditorul, conceptul filozofic ce străbate emoționant întreaga sa operă”.

„… aceste Cugetări se impun, pe lîngă valoarea fondului, și prin forma lor desăvîrșită, descoperind un Nicolae Iorga poet”, nota Barbu Theodorescu.

Volumul Cugetări, apărut în 1972, include cugetări originale, inedite, cugetări și proverbe adunate de la români și câteva adunate de la alte popoare.

Născute din experiența vieții, expresiile de înțelepciune au fost transmise – metaforic, succint, expresiv – din generație în generație de popoare și au supraviețuit timpurilor.

Nicolae Iorga și Barbu Theodorescu, fotografie din 1931

Nicolae Iorga și Barbu Theodorescu, fotografie din 1931

„Iorga a căutat înțelepciunea pretutindeni, începând cu vechii înțelepți greci, iar la noi cu cronicarii, unii domnitori și, mai cu seamă, prin Dimitrie Cantemir”, ne spune Barbu Theodorescu. Din literatura universală, poetul și gânditorul german care a spus  „toate lucrurile cuminți au mai fost gândite odată; încearcă numai a le gândi din nou”, Goethe, l-a interesat în mod special pe omul de cultură Iorga.

„Iorga apare în Cugetări sarcastic și totodată sentențios, polemist, cu o mare doză de ironie, fără a atinge caricaturalul; recurge la antiteze și comparații, iar concentrarea artistică un răpește frazei amploarea și coloritul, dinamismul și cadența sonoră, specifică istoricului adînc cunoscător de oameni și stări sociale. {…} Sentințele sale au valoarea permanenței, valabile fiind în orice moment și pentru orice cultură”, scria Barbu Theodorescu.

Coperta ediției a doua, Cugetări din 1911 (data care apare pe foaia de titlu)

Coperta ediției a doua, Cugetări din 1911 (data care apare pe foaia de titlu)

Maxime din volumul „Cugetări”, publicat în 1972

Fără steag de cultură un popor e o gloată, nu o oaste.

Despre adevăr

Nu e greu să găsești adevărul, e greu să ai dorința de a-l găsi.

Cearta se preface în luptă cînd la capăt se întrevede biruința adevărului.

Adevărul e pretutindeni, dar nu-l recunoaște decît acela care-l caută.

Adevărul poate avea mai multe fețe, minciuna are numai foarte multe forme.

Cu un singur adevăr un om cumsecade își face mai mulți dușmani decît o canalie cu o întreagă viață de minciuni.

Un lucru măcar înveți învățînd: ce sus e adevărul.

Pagini din Cugetări, ediția din 1972 îngrijită de Barbu Theodorescu

Pagini din Cugetări, ediția din 1972 îngrijită de Barbu Theodorescu

Despre bogăție

Doi bogați nu încap la masa care ar putea hrăni o mie de săraci.

Bogatul e adesea un om care n-a muncit și totdeauna omul care n-a știut să cheltuiască.

Cum să nu se închine banului, bogatul căruia lumea i se închină pentru bani?

Banul e bun cînd vine din muncă și se poate preface în viață. Încolo – o bucată de metal murdară, cu un chip șters pe dînsa.

Și felul cum se îmbogățește cineva într-o societate arată valoarea ei.

Despre fericire

Pentru fiecare om e un drum către fericire: acela pe care e chemat să meargă. Cei mai mulți nu-l găsesc niciodată. Cei cuminți încearcă pînă la moarte. Cei mai proști se trîntesc la pămînt și plîng că sînt nenorociți.

Fericirea întunecă, durerea lămurește.

În fericire ajungi adesea să rîvnești la durerile fecunde.

Vei fi cu atît mai fericit, cu cît va trăi mai mult în tine copilul ce ai fost.

Despre greșeli

Greșind, nu înveți atîta a nu greși, cît a nu crede că nu poți greși.

Greșelile celui curat se cunosc mai lesne decît ale celui pîngărit, și lumea, nedreaptă, strigă mai mult împotriva lor.

Sînt greșeli pe care trebuie să le faci, altele pe care nu trebuie să le faci și atîtea pe care trebuie să nu le faci.

Să te întrebi ce ai greșit în ziua cînd vei vedea că nu mai ai dușmani.

Coperta volumului de cugetări adunate de Nicolae Iorga de la personalități din România și din alte țări; din „Cugetări”, ediție îngrijită de Barbu Theodorescu

Coperta volumului de cugetări adunate de Nicolae Iorga de la personalități din România și din alte țări; din „Cugetări”, ediție îngrijită de Barbu Theodorescu

Despre viață

Cînd ar fi să-ți fie urît, adu-ți aminte că ce trece e viața ta, și gustă măcar acest gînd.

Cei mai mulți bătrîni nu știu să întrebuințeze tinerețea ce le-a rămas.

Cît de mare să fie rîul, tot are numai două maluri. Așa și viața!

Viața nu e bună, nici rea. E ceea ce este.

E mai înțelept asupra vieții nu acela care a trăit-o mai mult, ci acela care s-a uitat mai mult cum o trăiește.

Despre oameni

Cel mai rău soi de oameni mari sînt aceia cari nu pot face fapte mari.

Un om mare nu are prilejul să facă totdeauna fapte mari, dar el se simte oricînd vrednic de ele și e totdeauna gata să le facă.

Un lucru e sigur: că ești dator a trăi. Tot așa soldatul e dator a lupta. Încolo, tu ești stăpîn, și poți fi, ca și soldatul acela, un mișel sau un erou.

Pe drumul mare al istoriei vei întîlni, ca și pe drumul mare al țării, o cruce numai acolo unde a fost ucis drumețul nevinovat.

Om liber e acela care n-are nevoie să spuie nici o minciună.

Mulți oameni sînt foarte mulțămiți de faptul că au izbutit să știe toată lumea că sînt niște proști. Ei numesc aceasta: faimă și glorie.

Despre tinerețe

A fi tînăr cuprinde o datorie și nu aduce o scuză.

Despre omul superior

Nu te mira dacă vulturul nu se coboară la pomana de grăunțe pe care i-o arunci, și nu-i zi că e nerecunoscător.

Despre democrat

Democrat înseamnă cineva care vrea să se înalțe poporul pe umerii săi, nu cineva care vrea să se înalțe pe el pe umerii poporului.

Din volumul Cugetări, 1972 (dreapta, biroul lui Nicolae Iorga din locuința de la Vălenii de Munte)

Din volumul Cugetări, 1972 (dreapta, biroul lui Nicolae Iorga din locuința de la Vălenii de Munte

Despre minciună

Minciuna nu merge în lume prin cel care a născocit-o, ci numai prin cel care o crede.

Niciodată un om cinstit nu se poate apăra cu atîta înverșunare ca mincinosul care a fost prins.

Cei mai mari mincinoși sunt acei cari nu mai au nici pentru ei adevărul.

Minciuna care cruță suferințele e gingaș lucru.

Cu aceeași minciună nu poți pescui de două ori aceeași încredere.

Minciunile copiilor privesc fantezia, ale bărbaților – prezentul, ale bătrînilor – trecutul. Minciunile femeilor privesc toate domeniile.

Despre noroc

Un noroc prea mare e ca soarele secetei.

Despre succes și înfrângere

Sunt succese care te înjosesc și înfrângeri ce te înalță.

Omul care nu profită de experiența înfrângerilor sale nu va birui niciodată.

Despre iubire

Iubind pe cineva, l-ai luat în sufletul tău fără ca el să piardă ceva.

Despre omul politic

Un om politic are numai valoarea faptelor, nu și a vorbelor, nu și a calităților sale.

Despre lucruri extraordinare

Extraordinar nu e ce nu s-a făcut. Ci ceea ce se credea că nu se poate face.

Despre bine și rău

Mai bine este să faci bine și să grăiască oamenii rău de tine, decît să faci rău și să grăiască bine de tine.

Despre speranță

În toate iernile de suferință gîndește-te că va fi, că nu poate să nu fie o primăvară.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.