În primăvara lui 1992, pentru prima dată după 45 de ani, românii au putut să petreacă Paştele alături de M. S. Regele Mihai I.
Regele Mihai I a intenţionat să revină în ţară încă din anul 1990, imediat după evenimentele din decembrie 1989, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti, dar acest lucru nu i-a fost permis.
La 25 decembrie 1990, cu prilejul Sărbătorilor de Crăciun, a sosit, împreună cu o parte din membrii familiei regale, pe Aeroportul Otopeni, intenţionând să meargă la Curtea de Argeş. Familia regală a fost însă întoarsă din drum, pe autostrada Bucureşti-Piteşti, fiind nevoită să revină în Elveţia.
Prima vizită în România după aproape 45 de ani de exil
După rușinea din 1990, vizita din 25-27 aprilie 1992, a fost, astfel, prima efectuată de regele Mihai I în România, după aproape 45 de ani petrecuţi în exil. De-a lungul acestei vizite – la Putna, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş -, regele Mihai a fost întâmpinat cu căldură de sute de mii de oameni.
Potrivit unor estimări, aproximativ 1 milion de oameni au ieşit în stradă, numai în Bucureşti, în locurile în care a fost prezentă familia regală.
”Vom fi, în zilele următoare, martorii unor clipe de emoţie, prilejuite de reîntâlnirea Majestăţii Sale Regele Mihai cu ţara, pe care a fost silit să o părăsească în urmă cu 45 de ani (…)”, scria cotidianul ”România liberă” în numărul din 24 aprilie 1992, relatează agerpres.ro.
Întâmpinați de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Pimen
Regele Mihai I şi regina Ana au sosit sâmbătă, 25 aprilie 1992, pe aeroportul din Salcea, în apropiere de Suceava, unde au fost aşteptaţi de Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen. Pe aeroport se aflau, de asemenea, cea de-a doua fiică a regelui Mihai, principesa Elena, şi fiul acesteia, principele Nicolae, sosiţi în România cu două zile înainte. ”În buna tradiţie a ospitalităţii bucovinene, Majestăţile Lor au fost întâmpinate cu pâine şi sare, iar un grup de copii îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale le-au oferit flori”, relata Rompres, numele anterior al agenției naționale de presă AGERPRES.
De la aeroport, coloana de maşini s-a îndreptat spre Mănăstirea Putna. Aici, regele Mihai I a participat la un serviciu religios oficiat lângă mormântul lui Ştefan cel Mare. Vizibil emoţionat de primirea care i-a fost făcută, regele Mihai a adresat câteva cuvinte persoanelor aflate în incinta mănăstirii, vorbind despre absenţa sa îndelungată din ţară. S-a cântat imnul regal şi s-a scandat ”Trăiască regele”, ”Regele Mihai”, relata, de asemenea, Rompres.
Într-o corespondenţă de la Mănăstirea Putna, agenţia Associated Press transmitea că ”peste 5.000 de persoane s-au adunat în incinta acestei pitoreşti mânăstiri din nordul României’‘, pentru a-l întâmpina pe regele Mihai, înaintea slujbei ortodoxe de Paşti.
Tot sâmbătă, 25 aprilie, peste 200 de reprezentanţi ai presei române şi străine, de la publicaţii, agenţii de presă sau posturi de radio şi televiziune, au asistat, în sala tronului domnesc de la Mănăstirea Putna, la conferinţa de presă a regelui Mihai I.
La slujba Învierii
În noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 23.40, regele Mihai, regina Ana, principesa Elena şi fiul acesteia, Nicolae, au asistat la slujba Învierii.
Duminică, 26 aprilie, regele Mihai I a sosit în Bucureşti, unde, la ora 13.30, a participat la a doua slujbă a Învierii, oficiată la Biserica Sfântul Gheorghe. La sosirea la biserică, a fost întâmpinat de miile de bucureşteni care ocupaseră zona kilometrului zero. După terminarea slujbei, regele Mihai a vorbit celor veniţi să-l salute, mulţumindu-le pentru felul cum a fost primit şi adresându-le mesajul ”Hristos a Înviat!”, scria Rompres.
Reuters şi Associated Press au relatat că aproximativ 100.000 de români l-au ovaţionat pe regele Mihai la sosirea sa în capitala ţării, Bucureşti, din care a fost exilat de comunişti în urmă cu 45 de ani. Coloana regală s-a oprit de mai multe ori de-a lungul bulevardului principal, pentru ca regele Mihai să poată da mâna cu cei prezenţi, mai relatau cele două agenţii de presă străine.
În Piaţa Romană, ”Majestăţile Lor au salutat cu emoţie manifestanţii entuziaşti care, din trotuar în trotuar şi infiltraţi masiv pe carosabil, au determinat maşinile din suita regală să înainteze ”la pas” pe bulevardele Magheru şi Bălcescu. (…) O mare de oameni copleşiţi de fericire, pe tot parcursul spre Biserica Sfântu Gheorghe, kilometrul zero al ţării, unde maşina regală a ajuns încărcată cu flori!” (…) În momentul în care Majestatea sa Regele Mihai a ieşit în pridvorul Bisericii, explozie de entuziasm! (…)” („România liberă” din 29 aprilie 1992).
”În Piaţa Sfântu Gheorghe, o mare de oameni aşteaptă sosirea regelui. Pe o rază de 200 de metri în jurul Bisericii Sfântu Gheorghe, mulţimea este atât de compactă încât apropierea de biserică este imposibilă. Orice loc liber este folosit: ferestrele clădirilor din împrejurimi sunt ocupate de oameni, mulţi curioşi s-au urcat în copaci, pe stâlpi, pe garduri…’‘ (”Cotidianul” din 29 aprilie 1992).
Întâlnire cu reprezentanți ai Bisericii
În după-amiaza zilei de duminică, regele Mihai I a avut, în apartamentul regal de la Hotelul Continental, o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Bisericii, oameni de cultură, istorici, oameni de ştiinţă, studenţi, ziarişti, lideri de partide şi asociaţii.
În jurul orei 18.45, regele Mihai I s-a adresat, de la balcon, mulţimii adunate în jurul Hotelului Continental: ”Am ajuns aici la Bucureşti, de la Putna, după 45 de ani de pribegie. Sunt atât de bucuros că această vizită aici a coincis cu Sărbătorile Paştelui. Paştele, prin Învierea Mântuitorului nostru, sunt convins că va fi şi reînvierea ţării româneşti. Sunt sigur şi ştiu că România va reînvia şi va renaşte. Cu toate că am fost departe de voi mai bine de 45 de ani, nu v-am uitat niciodată şi vă iubesc din toată inima! (…)”. („România liberă” din 29 aprilie 1992)
Ziarul ”România liberă” relata, de asemenea, că pe parcursul vizitei regelui Mihai I în România au fost 6.000 de participanţi la Putna, 500.000 la Bucureşti (”cu această ocazie se afirmă că în cursul întregii zile de duminică, vizita regelui a determinat în Capitală ieşirea în stradă a circa un milion de persoane, estimare avansată şi de postul de televiziune CNN”), aproape 30.000 la Curtea de Argeş.
”Luni, 27 aprilie. Drumul convoiului spre Curtea de Argeş începe, la ora 8.45, cu două opriri: Troiţa din Piaţa Universităţii şi Piaţa Romană. Din dorinţa Majestăţii Sale de a merge pe vechiul drum, alaiul se îndreaptă spre Piteşti prin Chitila. În sate, bătrâni, femei şi copii i-au întâmpinat pe M.S. Regele şi Regina (….)”, a scris ziarul ”Cotidianul”, într-un reportaj publicat la 29 aprilie 1992.
Oaspetele Mănăstirii Curtea de Argeș
Luni la amiază, regele Mihai I a fost oaspetele Mănăstirii Curtea de Argeş. Aici a fost întâmpinat de o mulţime de aproximativ 30.000 de oameni, care purtau steguleţe tricolore şi portrete ale regelui. Episcopul Nifon Ploieşteanu a rostit câteva cuvinte de bun sosit. Apoi, regele Mihai I, regina Ana, principesa Elena şi fiul acesteia, Nicolae, au participat la o slujbă de pomenire a regilor Carol I şi Ferdinand I, înmormântaţi aici.
La ieşirea din biserică, adresându-se celor prezenţi, regele Mihai I le-a mulţumit pentru primirea călduroasă ce i-a fost rezervată, iar în încheiere le-a adresat cuvintele ”Hristos a Înviat!”, mulţimea răspunzând ”Adevărat a Înviat!”. La reşedinţa episcopală din curtea Mănăstirii Curtea de Argeş, regele Mihai I şi suita sa au luat parte la un dejun oferit de Episcopia Argeşului şi Teleormanului, a relatat Rompres.
Plecarea
În după-amiaza zilei de 27 aprilie 1992, regele Mihai I şi persoanele care l-au însoţit în timpul vizitei sale la Curtea de Argeş au revenit în Capitală. La Aeroportul Otopeni, regele Mihai I a mulţumit din nou celor prezenţi pentru ospitalitatea de care s-a bucurat în timpul şederii în România, după care, împreună cu suita sa, s-a îmbarcat într-o aeronavă specială, părăsind România, în jurul orei 16.00.
Nici după vizita din 1992, regele Mihai I nu a mai primit, pentru câţiva ani, dreptul de a reveni în România, deşi a încercat acest lucru în mai multe rânduri. Abia în 1997, i-a fost redată cetăţenia română, potrivit ”Enciclopediei Şefilor de Stat şi de Guvern ai României”, de Nicolae N. Nicolescu (2011). Fapt ce ne îndreptățește să ne întrebăm acum, peste ani, cum ar fi fost dacă România post-decembristă s-ar fi comportat altfel cu regele silit să abdice și aruncat în exil, cum ar fi fost dacă ar fi avut o altă opține în privința viitorului ei.