Zilele trecute participam la un workshop pe tema schimbărilor climatice organizat de Clean Energy Wire Journalism Network (Clew) la Berlin. Stând și ascultând vorbitorii, ochii mi-au picat pe sticla cu apă minerală (a mea era carbogazoasă, căci vin din România, unde moda apei plate nu ne-a acaparat încă pe toți) și pe o amprentă plantară care nu prea avea ce căuta acolo.

Am înșfăcat rapid sticla, să văd ce scrie, și mi-am amintit că sunt, totuși, la un workshop despre schimbări climatice, energii regenerabile, criză energetică și eforturi pentru a scăpa de sufocarea cu care ne confruntăm din ce în ce mai mult pe planetă.

Trăiești, consumi, generezi

Orice membru al unei comunităţi, prin modul în care îşi duce viaţa, produce în fiecare moment o anumită cantitate de deşeuri. Fiecare are o amprentă climatică personală, deoarece toate activităţile umane implică emisii de dioxid de carbon. Sticla cu apă minerală din fața mea despre asta amintea.

Statisticile Eurostat arată că fiecare european emite în decursul unui an aproximativ 10 tone de CO2, iar un copac reuşeşte să absoarbă în acelaşi timp doar o tonă de CO2. „Amprenta de carbon maximă admisă pentru o dezvoltare durabilă este de 2 tone/an/persoană“, se arată, de exemplu, în ghidul Asociaţiei Environ realizat în parteneriat cu Ambasada Republicii Federale Germania.

Spre exemplu, un regim alimentar vegan are o amprentă de 2,9kg CO2/zi, în timp ce un regim alimentar bazat pe consumul de carne are 7,2kg CO2/zi.

Un zbor Bucureşti-Londra, de exemplu, are o amprentă climatică de 350 kg CO2, în timp ce 250 de kilometri parcurşi cu un autobuz – 30 kg CO2, iar un kilometru de bicicleta nu implică nicio emisie de CO2.

Cum se calculează amprenta de carbon

De la hrana, hainele şi produsele cosmetice pe care le folosim până la călătoria cu avionul sau cu maşina personală, toate sunt generatoare de poluare. Fiecare om are o amprentă climatică personală, care este efectul pe care îl are asupra climei.

Amprenta climatică se calculează prin totalul emisiilor de gaze cu efect de seră pe care cineva le poate produce şi se măsoară în CO2. Amprenta de carbon se calculează prin adunarea emisiilor de CO2 rezultate în urma activităţilor zilnice pe o perioadă de un an: consumul de electricitate şi de apă, mijloace de transport, alimentaţie, îmbrăcăminte, călătorii, generarea de deşeuri. Toate activităţile umane implică emisii de dioxid de carbon, având un impact direct asupra schimbărilor climatice.

Statisticile Eurostat arată că fiecare european emite în decursul unui an aproximativ 10 tone de CO2, iar un copac reuşeşte să absoarbă în acelaşi timp doar o tonă de CO2.

Amprenta de carbon poate fi măsurată AICI

Câteva sfaturi

De la utilizarea smartphone-ului mai mult timp și până la renunțarea la automobilul personal, iată câteva sfaturi oferite de The Guardian pentru ca fiecare dintre noi să reducă din amprenta de carbon.

Sigur, unele sună exact ca ”Fă lampa mai mică!” și ”mersul pe jos face piciorul frumos”, dar în realitatea fiecare dintre ele are impact asupra amprentei personale de carbon.

Cercetările arată că persoanele din țările cele mai bogate și cu cel mai mare consum pot ajuta la evitarea degradării climei, prin șase schimbări aduse modului de viață, considerate relativ simple.

Experții spun că dacă acestea sunt adoptate, aceste ”schimbări” ar reprezenta un sfert din reducerile de emisii solicitate pentru a menține încălzirea globală la 1,5 grade Celsius și creșterea presiunii asupra guvernelor și a sectorului privat pentru a efectua necesara schimbare sistemică de mare anvergură.

Cercetarea a inspirat campania Jump, care înseamnă oamenii să se înscrie pentru a aduce schimbarea. Tom Bailey, unul dintre inițiatori, spune că, dacă pentru a face unele dintre schimbări ar putea fi considerat cam intimidant, simplul fapt de a începe unele dintre punctele de pe listă va face diferența.

Ei dau șase puncte, alții dau mai multe, în funcție de posibilitățile fiecăruia.

Și acum să vedem cine rezistă tentației:

• Păstrați și folosiți produsele electronice – smartphone, computere/laptopuri personale, ceasuri inteligente și televizoare – cel puțin șapte ani. ”Dependența de gadgeturi și cumpărarea de produse în general sunt un contributor major la emisiile de carbon”, potrivit raportului.
• Mulți sunt obișnuiți să dețină un automobil și pentru unii mașina este esențială ori pentru locul de muncă, ori pentru că au un handicap, ori pentru că locuiesc în zone îndepărtate. Dar deținerea unei mașini atrage după sine emisii enorme, arată cercetarea. La scară mondială, transporturile sunt vinovate de un sfert dintre emisiile globale de gaze cu efect de seră, și peste două treimi provin de la motoarele vehiculelor. Militanții fac apel la cei care pot să înceteze utilizarea de vehicule private, ideal să se debaraseze de automobilul personal și să folosească transportul în comun, mersul pe jos, cu bicicleta etc
• Industria modei și a textilelor reprezintă mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât aviația și transportul maritim internațional la un loc, iar creșterea modei rapide și de unică folosință accelerează această tendință. Militanții pentru protecția mediului îndeamnă oamenii să cumpere haine de ocazie, să repare cele mai vechi sau să își ajusteze garderoba la articolele existente, limitând cumpărăturile la trei articole noi pe an – ideal cele durabile.

• ”Mâncați verde”. Peste 25% dintre emisiile mondiale totale provind din sistemul alimentar și cercetările arată că trei schimbări în regimul alimentar ar reduce considerabil impactul alimentelor pe care le mâncăm: treceți la un regim bazat în principal pe plante, mâncați tot ceea ce cumpărați și mâncați în cantități sănătoase.

• Aviația contribuie la circa 2% dintre emisiile mondiale globale și această cifră e în creștere. Experții spun că reducerea la jumătate a acesteia  – adică un zbor dus-întors scurt curier o dată la trei ani sau un zbor lung curier o dată la opt ani – ar avea un impact enorm.

Nu cumpăra mai mult decât ai nevoie! Dezactivează funcţia stand-by, multe aparate electronice pot consuma curent chiar dacă nu sunt pornite. Diminuează luminozitatea televizorului! Izolează locuinţa! Cumpără aparatură electrocasnică eficientă energetic (cele cu etichetă A şi A+)! Optează pentru o maşină cu un consum redus de combustibil! Foloseşte pe cât posibil mijloacele de transport în comun! Alege ca destinaţii de vacanţă locuri mai apropiate de casă! Foloseşte cât mai multă lumină naturală. Setează termostatul cu un grad mai puţin ca de obicei! Iată alte sfaturi care completează tabloul. Depinde de fiecare dintre noi cât poate ”duce”.

 

---