CITIRE

Dacă mergeți să sărbătoriți Centenarul Marii Uniri...

Dacă mergeți să sărbătoriți Centenarul Marii Uniri în „Cealaltă Capitală”

Alba Iulia este un orășel cochet ce se promovează cu sloganul „Cealaltă Capitală”, inspirat de numele atribuit, și anume „Capitala Unirii”. În ziua de 1 decembrie 1918, în acest micuț oraș, pe atunci cu vreo 12.000 de locuitori, s-a semnat actul prin care s-a realizat Marea Unire a Transilvaniei cu România.

În timpuri îndepărtate, pe locul cetății din Alba Iulia de azi, romanii au întemeiat un castru. Apulum (denumire dată după numele cetății dacice Apoulon de pe Piatra Craivii, în apropiere de Alba Iulia), cel mai mare oraș din Dacia romană, cu toată că Ulpia Traiana Sarmizegetusa era capitala, a adăpostit, între 106 – 268, celebra Legiune a XIII-a Gemina. A fost una dintre legiunile de elită din armata romană, avea ca simbol leul (singura legiune romană cu acest simbol, celelalte aveau taurul și acvila), iar culoarea purtată de trupe era albastrul. S-a destrămat în jurul anului 400. Rolul principal al legiunii la Apulum a fost să se asigure că aurul Apusenilor ajunge în siguranță la Roma.

Romanii au făcut din Apulum un super centru economic, politic și militar. În jurul celor două așezări civile, s-au dezvoltat două orașe romane. Romanii au făcut sedii administrative, monetărie. Au construit palate înfrumusețate cu mozaicuri, temple, statui, fântâni publice, apeducte. Au apărut ateliere de prelucrare bronz, de olărit, de cărămizi, dar și de fabricare a sticlei.

Cetatea medievală Bălgrad, machetă ce reprezintă cetatea în secolul al XVI-lea | Sursa: Muzeul Național al Unirii, Credit foto: Mira Kaliani

După 150 de ani, așezarea a înflorit și i se spunea Chrysopolis, ceea ce înseamnă Orașul de Aur (din greacă, khrusós, aur; pólis, oraș). După ce Legiunea a XIII-a Gemina a părăsit Apulum, așezarea a rămas în continuare locuită, dar și-a pierdut din strălucire. Ulterior, pe zidurile romane s-a înălțat o fortificație medievală. De la castrul roman la cetatea medievală a fost „un pas prin secole de istorie”, nota Wolfgang de Bethlen în Historia de Rebus Transsylvanicis.

În perioada medievală, orașul apare atestat documentar din anul 1199, cu un nou nume, Alba Iulia, dat după piatra albă a cetății și după numele vechiului voievodat stăpânit de Iula (Gyula). În documentele vechi scrise în slavonă, este numit Bălgrad, adică Cetatea Albă. Aici a fost capitala Principatului Transilvaniei şi „reşedinţa crailor Ardealului”.

Biblioteca Batthyaneum | Credit foto: Mira Kaliani

În Alba Iulia a fost înființată, în 1622, prima instituţie de învăţământ superior din Transilvania, Collegium Academicum. Din 1768, funcționează Biblioteca Batthyaneum, unde se află cea mai prețioasă colecție de manuscrise medievale occidentale din România. Unul dintre acestea este un fragment dintr-un vechi manuscris, cunoscut în România cu numele Codex Aureus, realizat pe pergament în anul 810.

În 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia și, pentru o perioadă scurtă, orașul a devenit atunci capitala primei uniri. Voievodul și-a stabilit reședința în Palatul Principilor.

După anul 1700, orașul a intrat sub stăpânire austriacă. După includerea Transilvaniei ca principat autonom în Imperiul Austriac sau Habsburgic, în Alba Iulia a fost construită în secolul al XVIII-lea fortificația în sistem Vauban, cetatea de azi. Apariția grandioasei cetăți a dus la distrugerea celor anterioare, romană și medievală, care au conviețuit bine mai multe secole.  În prezentarea oficială a orașului, se spune: „Aproape totul a fost distrus şi terenul eliberat pentru a face loc celei mai puternice, complexe şi grandioase fortificaţii bastionare în sistem Vauban din Transilvania secolului al XVIII-lea, cetatea Alba Carolina.”

„După 1867, s-a format, din 12 națiuni, Imperiul Austro-Ungar. Până atunci a fost Imperiul Austriac sau Habsburgic”, explică istoricul Gheorghe Anghel. În timpul lui Carol al VI-lea, orașul s-a dezvoltat și a fost redenumit Karlsburg, în onoarea împăratului.

Oameni adunați la 1 decembrie 1918 în Alba Iulia, orașul unde s-a semnat actul prin care Transilvania s-a unit cu România | Fotografie: Samoilă Mârza

La 1 decembrie 1918, peste o sută de mii de oameni din toată Transilvania au venit la Alba Iulia pentru a participa la semnarea actului prin care Transilvania s-a unit cu România.

Alba Iulia este un oraș ce se vizitează pe îndelete. În incinta Cetății, întinsă azi pe aproximativ 70 de hectare, se află cele mai interesante monumente ce pot fi vizitate. Iată câteva dintre acestea.

Tururi prin Cetate – ce să vezi, ce să faci

Este cea mai mare cetate de tip Vauban din România, are șapte bastioane și s-au amenajat șase trasee turistice. Unul dintre acestea este cel al Porților Cetății, în total șapte porți. Cea mai impresionantă este Poarta a III-a, cu frumoase basoreliefuri baroce. Deasupra porții se află celula unde, între 1784 – 1785, a fost încarcerat Vasile Ursu Nicola, cunoscut cu numele Horea, unul dintre conducătorii revoltei țărănești de la 1784 din Transilvania.

Porta principalis dextra este o poartă în zona de sud a vechiului castru roman, singura dintre cele patru care a rămas până azi. Se poate vedea pe Traseul celor Trei Fortificații.

Proiectat de arhitecți romani, Apulum includea porți și drumuri ce făceau legătura între ele. În Alba Iulia s-a descoperit o parte din Via principalis, drumul roman ce lega sudul orașului de nord. Se numea așa, deoarece pe acest drum se afla sediul comandantului Legiunii a XIII-a Gemina. Drumul era pavat cu lespezi de piatră. Descoperirea s-a făcut în timpul restaurării Cetății Alba Carolina și pe acel drum pot fi văzute acum lespezile găsite.

Schimbarea Gărzii Cetății, la Poarta a III-a; în stânga, Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan | Credit foto: Mira Kaliani

Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan este în apropiere de Poarta a II-a a Cetății. Are 20 de metri înălțime și a fost inaugurat în anul 1937.

În apropiere de Poarta a III-a, se află fosta Manutanță construită de austrieci. Aici, în acea vreme, se depozitau proviziile și se făcea pâinea pentru soldații din fortăreață. Vechea clădire a fost păstrată, restaurată și transformată în hotel.

Palatul Principilor datează, în prima formă, din secolul al XII-lea, clădirea fiind ulterior extinsă. Aici a fost, vreme de 150 de ani, reședința principilor Transilvaniei.

Statuia lui Mihai Viteazul din Alba Iulia | Credit foto: Mira Kaliani

Statuia lui Mihai Viteazul, monument dezvelit când s-au celebrat 50 de ani de la Unirea din 1918, a fost realizată din bronz de sculptorul Oscar Han. Voievodul a fost surprins de artist așa cum apărea în imaginile vremii când a intrat triumfător în Alba Iulia. Buzduganul îl ține în mâna stângă, deoarece era stângaci.

Palatul Arhiepiscopal este menționat documentar prima dată în 1287 și a fost reședința episcopului. În prezent, aici se află sediul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia.

Prima clădire civilă în stil baroc din Transilvania este Palatul Apor din Alba Iulia, clădire ce datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. În acea perioadă, a fost cumpărată de Ştefan Apor, unul dintre cei mai avuți oameni din Transilvania acelor timpuri. După includerea Transilvaniei în Imperiul Austriac, clădirea, ca multe altele din oraș, a avut destinație militară. Atunci a fost refăcută și transformată într-un maiestuos palat unde a locuit comandantul trupelor imperiale. Perioada comunistă i-a șters toată eleganța de odinioară, după ce a făcut din ea sediul unei cooperative agricole. După epoca lui Ceaușescu, un deceniu a rămas o clădire părăsită. A fost apoi restaurată și a recăpătat frumusețea de odinioară. Aici este sediul rectoratului unei universități din Alba Iulia. Poate fi însă vizitată, în incinta ei se află o expoziție de arheologie.

Clădirea „Babilon” unde se află Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia | Credit foto: Mira Kaliani

Muzeul Național al Unirii are o colecție de peste 200.000 de obiecte de patrimoniu ce prezintă mai multe perioade istorice, de la preistorie, la vremea dacică și romană, urmată de cea medievală până la cele două războaie mondiale și Unirea de la Alba Iulia din 1918. Muzeul se află într-o clădire construită între 1851 – 1853, în timpul Imperiului Austriac, botezată de localnici Babilon. În vremea respectivă, clădirea găzduia ofițeri ai armatei austriece angajați din toate zonele Imperiului, care vorbeau diferite limbi – de atunci numele dat de oameni, „Babilon”.

Clădirea are peste o sută de încăperi. Aici sunt expuse, printre alte obiecte prețioase, trei statuete romane de marmură – zeul Liber Pater, zeul vinului, al vegetației și al fertilității pământului; Nemesis, necruțătoarea, cea preluată de la greci, patroana gladiatorilor, zeița ce pedepsea orgoliul omului; Heracle (Herakles, la greci) sau Hercule (Hercules, la romani), cel mai popular erou din lumea antică.

Sala Unirii, aflată vizavi de Muzeul Unirii, este locul unde s-a semnat la 1 decembrie 1918 actul prin care Transilvania s-a unit cu România. Era atunci cea mai mare clădire din Alba Iulia, unde, greu de crezut acum, au încăput peste 1600 de oameni, delegați și invitați. Aici se află documente, fotografii și obiecte, inclusiv aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza, singurul care a surprins câteva imagini de la eveniment.

Aici a fost casina militară, clădire din 1900, unde, în perioada Imperiului Austro-Ungar, aveau loc evenimente culturale.

„Clădirea unde era Sala Unirii a fost primită de Muzeu în 1957. Auzisem eu că a fost un general pe aici și a fost foarte impresionat de Sala Unirii, dar avea atunci picturile rase, plăcile zdrobite. Se spunea că el a raportat la București și atunci s-a hotărât ca acea clădire să se dea muzeului – așa auzisem, dar nu am putut verifica niciodată cu documente, nu am găsit dovezi, dacă într-adevăr așa a fost. Consiliul Popular Regional Hunedoara a primit o adresă și l-a cedat muzeului. Atunci muzeul se afla în aripa catedralei ortodoxe, unde au ei administrația acum, și a fost deschis din 1928, la zece ani de la Unire”, povestește istoricul Gheorghe Anghel, fost director al Muzeului Național al Unirii.

Museikon este un muzeu de artă religioasă, inaugurat în 2017. Aici se află o colecție cu peste 5000 de obiecte religioase, cărți, icoane pe sticlă, piese de cult. În incinta muzeului există un atelier de pictură, unde vizitatorii pot picta icoane pe care le pot lua apoi cu ei și să le păstreze, și unul de tipografie unde pot fi urmărite demonstrații de redactare și imprimare de texte cu prese din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.

Dimineața în Cetate | Credit foto: Mira Kaliani

Program muzee de 1 – 2 decembrie 2018: Muzeul Național al Unirii și Museikon-ul sunt deschise sâmbătă, 1 decembrie 2018, între orele 13:00 – 22.00, iar duminică, 2 decembrie 2018, între orele 10:00 – 19:00,  ultima intrare se face cu o jumătate de oră înainte de închidere. Sala Unirii va fi deschisă sâmbătă de la ora 13:00 până a doua zi dimineața, la ora 5, iar duminică – între orele 8:00 – 19:00. Intrarea în Sala Unirii este liberă.

În Piața Cetății, în spatele Sălii Unirii, se află Muzeul Principia, inaugurat în 2015, unde se poate vedea o parte din vechea clădire Principia a castrului roman Apulum. Acolo a fost sediul comandamentului Legiunii a XIII-a Gemina. În incinta muzeului, a fost reconstituit echipamentul soldatului roman, iar cei doritori se pot îmbrăca, poza și, evident, posta apoi imaginea pe rețele sociale.

Catedrala romano-catolică | Credit foto: Mira Kaliani

Catedrala romano-catolică este cea mai veche din Transilvania, ridicată de peste opt secole.  Cu turnul de 56,7 metri, este cea mai înaltă clădire din oraș și din județul Alba. Fascinează prin frumusețea arhitecturală, cu îmbinarea tuturor stilurilor dintre secolele X – XVIII, și anume romanic, gotic, renascentist, baroc. Patronul bisericii este sfântul Mihail care este și sfântul protector al orașului.

După ce a pierdut bătălia cu turcii de la Sântimbru, din 1442, Iancu de Hunedoara s-a refugiat în vechea cetate medievală de la Alba Iulia și a ajutat la dezvoltarea și fortificarea ei. Tot el a susținut lucrări de refacere a catedralei romano-catolic și a ales apoi catedrala ca necropolă a familiei.

Catedrala ortodoxă, numită Catedrala Încoronării | Credit foto: Mira Kaliani

Catedrala ortodoxă, numită Catedrala Încoronării, a fost ridicată special pentru încoronarea regilor României. Aici, în 15 octombrie 1922, a avut loc ceremonia încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria a României. Turnul clopotniță are o înălțime de 52 de metri. În galeriile din incinta curții interioare, se află piese arheologice din perioada romană și până în secolului al XVIII-lea, rămase acolo din vremea când Muzeul a fost găzduit într-o aripă a ansamblului catedralei.

Oameni din Galtiu care au participat la Alba Iulia la Unirea de la 1 decembrie 1918; Decembrie 1918 | Fotografie: Samoilă Mârza

1 decembrie 2018

De acest 1 decembrie, când se împlinesc o sută de ani de la Unirea Transilvaniei cu România, Alba Iulia se așteaptă la peste 150.000 de vizitatori – asta înseamnă cu mult peste numărul locuitorilor, în jur de 63.000. Unii, de departe, au pornit deja pe jos, călare sau cu căruțele, spre Alba Iulia, pentru a reface simbolic modul în care români din diferite locuri au mers în urmă cu un secol la Alba Iulia pentru a participa la Unire.

Din Galtiu, județul Alba, singura așezare din România care a păstrat în imagini momentul Unirii prin cele făcute de Samoilă Mârza, numit fotograful Unirii, oamenii ar dori să se îmbrace în costume populare și să meargă, la fel ca străbunii lor, tot pe jos până la Alba Iulia. Care cu boi nu mai avem, dar picioare avem, cum îmi spunea un localnic.

Început de zi, în Cetatea din Alba Iulia | Credit foto: Mira Kaliani

Pentru a sărbători Centenarul, timp de cinci zile, între 28 noiembrie și 2 decembrie, în Alba Iulia vor fi organizate o mulțime de evenimente. În zilele de 28, 29 și 30 noiembrie vor avea loc vernisaje, ceremonii militare de depunere coroane și flori, spectacole (joi, Tudor Gheorghe, vineri, concerte de jazz și, seara, în Piața Cetății, alte spectacole). Sâmbătă, 1 decembrie, de la ora 8, va fi Marșul Unirii, pe traseul Gara CFR – Bd. Ferdinand – Calea Moților – Parcul Unirii, iar de la ora 10 o serie de momente dedicate Unirii. Defilarea trupelor și tehnicii militare va avea loc de la ora 15:30. După-amiaza vor începe spectacole folclorice, dar vor avea loc și concerte de jazz, iar la final un foc de artificii. Duminică vor avea loc mai multe concerte.

Ce trebuie să mai știți dacă mergeți la Alba Iulia între 28 noiembrie – 2 decembrie 2018.

Traficul este restricționat, însă în ziua de 1 decembrie, traficul rutier în tot orașul va fi complet închis, începând cu ora 7 dimineața. Accesul este permis doar transportului public și mașinilor de la Poliție, Ambulanță, Pompieri, Jandarmerie. La intrările în oraș au fost amenajate parcări imense.

Informații despre restricțiile de circulație din Alba Iulia în perioada din preajma sărbătoririi Centenarului, programul celor cinci zile și toate detaliile legate de eveniment, le găsiți pe pagina dedicată Centenarului Marii Uniri – Ziua României.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.