Este campanie în Franța și scheletele ies din dulap, unul câte unul.
Ce-i drept e vorba de un credit “pe firmă”. Pardon, pe “partid”. Deși acordarea unui credit de o bancă rusească unui partid dintr-o țară occidentală pare o treabă cel puțin înfricoșătoare.
„Vă asigur, nu suntem finanţaţi de ruşi. Suntem un partid liber”, a susținut mereu Le Pen.
Și totuși…coincidențele se găsesc și nu sunt puține. De exemplu, creditul a fost acordat în chiar anul anexării Crimeii.
Dezbaterea
Creditul de peste 9 milioane de euro pe care partidul condus de Marine Le Pen l-a făcut, în 2014, la o bancă din Rusia, a fost o temă de atac miercuri seara, în dezbaterea cu Emmanuel Macron dinaintea turului doi al alegerilor prezindențiale din Franța.
„Aţi fost, cred, unul din primii politicieni europeni, încă din 2014, care a recunoscut rezultatul anexării Crimeii”, a acuzat Macron. „De ce aţi făcut-o? (…) Pentru că depindeţi de puterea rusă şi depindeţi de domnul Putin. Vorbiţi cu bancherul dumneavoastră când vorbiţi despre Rusia, asta e problema”, i-a reproșat Macron.
„Este fals şi este destul de necinstit”, a replicat Marine Le Pen, spunând că nicio bancă franceză nu i-a acordat un împrumut la acel moment şi că nu are „o altă dependenţă decât aceea de a rambursa împrumutul” .„Sunt o femeie absolut şi total liberă”, a subliniat ea.
Banca lui Putin
Despre First Czech-Russian Bank s-au scris multe.
„Această bancă este o binecunoscută agenție de spălare de bani creată la instigarea lui Putin”, a scris opozantul Aleksei Navalnîi pe Twitter, deși nu a citat nicio dovadă în afară de propriile sale investigații privind corupția din Rusia. „Aceasta vinde influență politică lui Putin”, a mai spus el conform APNEWS.
Faci un împrumut, dar mai dai și banii înapoi, nu? Nu!
Se pare că nici Le Pen nici partidul său nu prea s-au învrednicit să plătească împrumutul.
În 2016 banca First Czech-Russian Bank s-a închis și cu câteva zile înainte de asta, creanțele au fost transferate firmei Aviazpatchast. Totuși, altă ciudățenie. Aviazpatchast nu este o instituție financiară, ci o companie specializată în componente de schimb pentru avioane, care este condusă de foști militari ruși.
Posibil ca returnarea banilor să fi mers în continuare prost, pentru că o înțelegere amiabilă a fost convenită, în 2020, între partidul francez de extremă dreaptă și firma rusă care a acționat în instanță formațiunea condusă de Marine Le Pen pentru neplata împrumutului.
Totuși, în ciuda acordului, banii nu au venit, așa că în decembrie anul trecut Aviazpatchast a dat în judecată partidul condus de Le Pen, iar Tribunalul de Arbitraj de la Moscova a admis că există o datorie de 9,6 milioane de euro.
Pe ce s-a bazat Le Pen restituind atât de puțin din credit? Oare pe relația cu Putin? Sau pur și simplu partidul nu a avut bani, ceea ce dă dreptate băncilor occidentale care i-au refuzat finanțarea? Mulți ar vrea să știe! Și poate chiar să știe cât adevăr este în lozinca „Marine Le Putin”.