7 iulie 2020, 9:03

De ce au început bărbații să dea mâna când se întâlneau. De ce este (mai) greu să renunțe la acest obicei

„Când gândim, simțim și acționăm într-un anumit fel de-a lungul unei perioade de timp, se formează deprinderi, nu doar îm comportamentul nostru, ci și în sistemul memoriei noastre”, scrie medicul Adi Jaffe, specialist în psihiatrie, într-un articol cu titlul De ce este atât de greu să schimbăm deprinderile rele?.

Așadar, deprinderile pe care fiecare și le formează de-a lungul vieții sunt greu de schimbat pentru că, ei bine, simplu și logic, sunt deprinderi ce se înrădăcinează bine în comportament și în memorie, după care sunt făcute automat. Chiar dacă, la un moment dat, unii devin conștienți că anumite deprinderi pe care le au nu sunt nici elegante, nici civilizate, nici sănătoase.

Sursă imagine: Pixabay

În categoria celor din urmă, cea a deprinderilor nesănătoase, se află și salutul prin strângere de mână ce se practică în multe țări, în general atunci când doi sau mai mulți bărbați se întâlnesc.

Este un gest atât de obișnuit încât nimeni nu se mai gândește atunci când îl face.

O dovadă este și mesajul recent al premierului olandez care, după ce a anunțat poporul olandez că, „din acest moment, nu ne vom mai strânge mâinile”, a încheiat discursul dând mâna prietenos cu medicul aflat lângă el la conferință. Și-a dat seama de gestul făcut, doar când medicul i-a atras atenția.

Sorry! Premierul olandez a anunțat într-o conferință: „din acest moment, nu mai dăm mâna unii cu alții”. Ușor de spus, mai greu de făcut. Este un gest intrat atât de mult în comportament încât este făcut la modul firesc, mecanic, în mod special de bărbați, dar nu numai.

Când se întâlnesc, bărbații, obișnuiesc, nu-i așa, să dea mâna. Un gest ce se practică și atunci când se face cunoștință cu cineva sau când se încheie un acord. Poate fi și un semn de împăcare. Este unul dintre cele mai obișnuite gesturi ce se regăsește în multe culturi, înclusiv în cea românească. În schimb, cum se știe, în unele țări din Asia, când se întâlnesc, oamenii se înclină ușor unii în fața altora, fără să se atingă.

Regele Shalmaneser III întâlnește un rege babilonian, reprezentare de pe piedestalul tronului regelui asirian, 858-24 a.e.n. | Sursa: Pinterest

„Strângerea de mână există în diferite forme de mii de ani, însă originea acestui gest este oarecum neclară”, scrie autorul unui articol publicat de History.

O explicație ar fi că strângerea de mână s-a făcut la început pentru a pecetlui simbolic un jurământ sau o promisiune și, în acest mod, cuvântul dat era sacru.

„Un acord poate fi repede și clar exprimat în cuvinte. Însă are valoare doar urmat de un gest ritualic: mâini deschise, fără arme, se întindeau, se strângeau și consfințeau acordul”, spune istoricul Walter Burkert, citat de History.

Una dintre cele mai vechi reprezentări a unei strângeri de mâini datează din secolul al IX-lea a.e.n, și îl arată pe regele asirian Shalmaneser III cum îi strânge mâna unui rege din Babilon pentru a consfinți o alianță făcută.

Gestul e reprezentat în numeroase lucrări din Grecia antică, din secolele al III-lea și al IV-lea a.e.n..

„Cum îl văzu, se sculă și Patroclu deodată din scaun. / Zise cu drag apucându-i de mână șoimanul Ahile: «Bine ați venit, o prieteni, voi care, cu toată mânia-mi / Dragi îmi sunteți mai presus decât alții…»”, scria Homer în Iliada.

Stelă funerară, ca. 375-350 a.e.n., Attica | Antikensammlung Berlin | Via: Wikipedia

În timp, gestul a evoluat, iar în Europa medievală a căpătat un scop practic: atunci când se întâlneau, bărbații dădeau mâna și își scuturau mâinile pentru a se verifica unii pe alții dacă nu au arme ascunse în mânecile hainelor.

Din secolul al XVII-lea, gestul a început să fie făcut ca salut, atunci când oamenii se întâlneau. Era un gest mult mai prietenos, mai apropiat, față de înclinarea unul în fața celuilalt sau atingerea ușoară a borurilor pălăriei.

În secolul al XIX-lea, femeile puteau da mâna cu bărbații, însă era doar la alegerea femeii, dacă întindea sau nu mâna – niciodată bărbatul (un bărbat educat) nu făcea primul acest gest. La sfârșitul unei întâlniri, dacă femeia strângea mâna unui bărbat, era pentru acesta un semn clar că i-a făcut plăcere să stea de vorbă cu el. Era un mod nonverbal de a-i comunica sentimentele față de el.

De la începutul secolului al XX-lea, a devenit un salut transmis din generație în generație. Un gest comun învățat repede și făcut apoi la modul automat.

„Mintea noastră conștientă nu are prea multă legătură cu tot felul de lucruri pe care le facem zi de zi, în mod special, cu acele lucruri obișnuite”, spune psihologul social Wendy Wood.

Alternative: Namaste / Atingerea ușoară a pumnilor | Surse: Namaste Climbing și Pixabay

Un studiu medical făcut de cercetători de la Universitatea Aberystwth, Scoția, și publicat în 2014 a demonstrat că strângerea mâinilor nu este deloc o deprindere sănătoasă. În urma testelor, a rezultat că popularul gest de salut printr-o strângere de mână este un mod foarte simplu și eficient de transmitere a bacteriilor.

Înlocuirea acestei deprinderi vechi cu atingerea ușoară a pumnilor poate reduce în mod substanțial transmiterea unor boli infecțioase între indivizi, menționau autorii studiului.

Salutul prin atingerea ușoară a pumnilor, fist bump, în engleză, a fost folosit mai întâi de pugiliști – la începutul meciului, aceștia își atingeau ușor mănușile –, după care a fost peluat de jucătorii de baschet. Fred Carter, născut în 1945, este cunoscut și pentru popularizarea acestui gest în anii ’70. Este un salut făcut în mod obișnuit între prieteni.

Strângerea prietenoasă a mâinilor poate fi înlocuită prin frumosul și elegantul namaste, un gest de salut ce se face cu palmele lipite în dreptul pieptului (eventual și cu o ușoară plecăciune). Prințul Charles a adoptat acest gest, în încercarea de a înlocui clasicul salut și a evita astfel atingerea mâinilor.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.