21 noiembrie 2022, 23:23

„De multe ori visele se împlinesc chiar contra voinței tale” – Despre vise și «însemnarea» lor, după vechi scrieri

„Uneori, corpul e așa de obosit ca și mintea. Atunci somnul este foarte adânc, ambele odihnesc. Alteori, mintea nu e așa ostenită, precum este corpul, în cazul acesta, ea se deșteaptă și lucrează, pe când corpul continuă a dormi. Așa se nasc visele.”

„Între viața de toate zilele și între visuri (vise) este o legătură oarecare”, scria în precuvântarea la ediția originală a Cărții de visuri, „îndreptată după vechile scrieri ale înțelepților din Persia, C(h)aldeea, Egipet și India”. În Calendarul Săteanului din 1914, micul volum era menționat în lista de cărți publicate la editura W. Krafft din Sibiu.

După 28 de ani, editura Krafft & Drotleff din Sibiu a tipărit cea de-a 15-a ediție a acestei cărticele despre care, se spune într-o notă informativă din volumul apărut în 1980, „nu a încetat niciodată să stârnească, din diferite motive, curiozitatea și interesul cititorilor”.

„Și mintea încă are nevoie de repaos pentru a-și recăpăta agerimea sa. Și aceasta se întâmplă în somn.” | Credit foto: ArtsyBee / Pixabay

„Și mintea încă are nevoie de repaos pentru a-și recăpăta agerimea sa. Și aceasta se întâmplă în somn.” | Credit foto: ArtsyBee / Pixabay

„Aceasta au observat-o oamenii de la început, din vremile cele mai vechi”

În precuvântarea la ediția originală, se explica de ce visează omul când doarme, cum se nasc visele și legătura lor „cu viața de toate zilele”:

Prin munca de peste zi, corpul se obosește și pentru a-și recâștiga puterile pierdute, el are trebuință de nutriment și de repaos, de somn. Tot astfel obosește și mintea, de aici slăbiciunea după griji mari, după multă bătaie de cap.

Și mintea încă are nevoie de repaos pentru a-și recăpăta agerimea sa. Și aceasta se întâmplă în somn.

Uneori, corpul e așa de obosit ca și mintea. Atunci somnul este foarte adânc, ambele odihnesc. Alteori, mintea nu e așa ostenită, precum este corpul, în cazul acesta, ea se deșteaptă și lucrează, pe când corpul continuă a dormi. Așa se nasc visele.

Că ele au o legătură cu viața de toate zilele, aceasta se înțelege de la sine. Flămândul visează ospețe și comândări, soldatul – alergări, războaie ori vreme bună, când nu-i mai pasă de caporal ori de sergent, avocații – paragrafii strâmbe și procese drepte, negustorii – magazine și târguri grase… De aici vine că de multe ori visele se împlinesc chiar contra voinței tale. Aceasta au observat-o oamenii de la început, din vremile cele mai vechi și o știm și noi înșine, că așa este. De aceea este o plăcere a căuta în Cartea de visuri, deși nu toate explicațiile se potrivesc pentru toți oamenii, ci pentru unii – unele, pentru alții – altele, după zodia în care s-au născut.

Om bogat, om sărac

Unele semnificații depind și de statutul social, dacă e bogat sau sărac, cum se spune de exemplu atunci când se visează un curcubeu pe cer – pentru cei săraci, înseamnă noroc, pentru cei bogați – nefericire.

Multe dintre cele „visate” au legătură cu ocupațiile oamenilor de la începutul secolului al XX-lea.

Se spune că ariciul e bun în vise, pentru că „reprezintă victorie asupra dușmanilor, noutate.” | Credit foto: blende12 / Pixabay

Se spune că ariciul e bun în vise, pentru că „reprezintă victorie asupra dușmanilor, noutate.” | Credit foto: blende12 / Pixabay

Noroc, inamici sau voie bună

Câteva din aceste explicații extrase din „însemnarea visurilor”, de la a la z.

A visa că ai găsit un lucru aduce noroc. Arbori a doborî, a tăia, înseamnă învingere asupra unor inamici, răuvoitori. Arbore cu fructe – un târg bun. Arbore înflorit sau un arbore mic – voie bună, întâmplare plăcută.

Argint de visezi se spune că e aducător de „noroc bun la târg”, iar „aur a săpa, a scoate – fericire și binecuvântare”.

Bani a da – întristare, bani a vedea – bucurie, bani în dar a căpăta – călătorie fericită.

Nu e semn bun a vedea în vise un bărbat bătrân sau o femeie bătrână.

Semnificațiile unor animale și păsări în vise

Ce se spunea în vechea cărticică despre semnificațiile viselor în care apar diferite animale:

Ariciul e bun în vise, pentru că reprezintă victorie asupra dușmanilor, noutate. În schimb, bufnița (buha) înseamnă pagubă, pierdere în ceva, neînțelegere.

Broaște – onoare, cinste; cai – plăcere mare; căprioară, ciută – bucurie; cocostârc – amic, prieten credincios, sincer; melci – bucurie; cucul cântând – vorbire de rău; furnici – târg bun, câștig; gâsca e semn de onoare, cinste, laudă; leul înseamnă noroc și onoare; lupul – dușmănie în ascuns (la fel și când se visează pisică).

Măgar a vedea – nefericire; miei – noroc; o rândunică singură – întristare, iar mai multe – vizită; șoarece – dobândă, câștig; șopârlă – oameni buni; porci – bucurie; știucă – furtună; urs – clevetire; vultur în zbor – câștig.

„Noroc în dragoste are, se spune, cine visează verdeață…” | Credit foto: Bessi / Pixabay

„Noroc în dragoste are, se spune, cine visează verdeață…” | Credit foto: Bessi / Pixabay

Semne bune: împlinirea dorinței, câștig, bucurie

Noroc în dragoste are, se spune, dacă se visează verdeață, voie bună când se visează iarbă verde, iar „frunze numai verzi – împlinirea dorinței”. Iar dacă sunt multe frunze verzi înseamnă sănătate.

Semn bun este și visul în care apare o livadă cu pomi, fiindcă înseamnă „câștig, avere, bogății”. Cine visa că „seceră holda” se spunea că primește „o știre plăcută”.

Cine își visează mama înseamnă bucurie; tot bucurie este și dacă se visează mătase, miere a mânca („o bucurie scurtă”), moară de grâu, ochi albaștri, pasăre stând sau un „soare limpede”.

Vin a bea este „trai bun”; vaci a mulge – avere, bunătate; umbră – avuție; a bea din urcior – trai bun și vesel; trăsură – prosperitate; stea limpede – fericire; mai multe stele – bucurie; fructe a visa – viață îndelungată; pâine a cumpăra – viață comodă, plăcută.

„… se uită în casa omului truditor și n-au obraz să intre”

Câteva „vorbe înțelepte” incluse într-un capitol al cărții:

Ferește-te de apa lină și de omul tăcut.

Foamea și necazurile se uită în casa omului truditor și n-au obraz să intre.

Nu te apuca de multe deodată, căci cine gonește doi iepuri nu prinde nici unul.

Te ferește de prost și de nebun, căci ei nu asudă nici la deal, nici la vale.

Nu te bucura de câștigurile mici, căci cu un rac tot sărac, cu un pitic tot calic.

Credit foto cover: Orangefox / Pixabay


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol