Un studiu longitudinal a constatat că utilizarea (dependentă) a Facebook poate crește gravitatea depresiei în rândul persoanelor deja diagnosticate cu depresie. Constatările sugerează că utilizarea excesivă a Facebook poate diminua sentimentul de valoare de sine al unei persoane. Studiul a fost publicat în revista Computers in Human Behavior, scrie PsyPost.
Efecte negative
Atât în literatura științifică, cât și în mass-media, s-a discutat mult despre efectele negative ale rețelelor de socializare precum Facebook asupra bunăstării mentale. De exemplu, există unele dovezi că, cu cât cineva petrece mai mult timp pe Facebook, cu atât este mai deprimat. Constatări de acest gen au inspirat termenul „depresie Facebook”, care descrie depresia rezultată din utilizarea prelungită a Facebook.
Cu toate acestea, se pare că nu timpul petrecut pe Facebook în sine este cel care contribuie la depresie. În schimb, controlarea dependentă a platformei pare să fie cea mai dăunătoare pentru starea de bine. Autorul studiului, Soon Li Lee și colegii săi au spus că dependența de Facebook ar putea prezice gravitatea depresiei prin două experiențe depresive distincte – dependența și autocritica.
Dependență de tehnologie
„Avem o dependență din ce în ce mai mare de tehnologie, deoarece ne bazăm foarte mult pe ea pentru a ne trăi viața în mod eficient”, a explicat Lee, lector de psihologie la Universitatea Monash din Malaezia. „Acest lucru face ca este esențial să înțelegem modul în care această dependență ne afectează bunăstarea, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic. De asemenea, este important să înțelegem modul în care îi afectează pe cei cu diagnostice clinice, deoarece majoritatea studiilor au fost efectuate pe adulți tineri sănătoși. Acest lucru va asigura că literatura științifică reprezintă diferitele grupuri dintr-o anumită populație.”
Studiu
Cercetătorii au efectuat un studiu longitudinal pentru a examina dependența și autocritica în timp în rândul unui eșantion de utilizatori de Facebook deprimați.
Participanții la studiu au fost 250 de utilizatori de Facebook din Malaezia care fuseseră diagnosticați cu depresie. Participanții au completat două sondaje online – unul la începutul studiului și altul la o monitorizare șase luni mai târziu.
Măsurile sondajului au inclus Scala de intensitate Facebook, o evaluare a conectivității emoționale cu Facebook și a integrării acestuia în viața de zi cu zi. Măsurile au inclus, de asemenea, Scala Bergen de dependență de Facebook, o evaluare a tendințelor de dependență comportamentală, cum ar fi imposibilitatea de a reduce utilizarea Facebook în ciuda încercărilor.
În cele din urmă, a existat o măsură a severității depresiei și măsuri ale experiențelor depresive distincte de autocritică (sentimente de rușine atunci când cineva nu reușește să mențină o imagine de sine pozitivă) și de dependență (sentimente de neputință atunci când cineva pierde acceptarea din partea celorlalți).
Rezultate
Rezultatele au arătat că, în ambele valuri ale studiului, participanții cu o utilizare mai mare a Facebook în condiții de dependență au raportat experiențe depresive mai evidente și o depresie mai severă. De asemenea, în ambele valuri, relația dintre dependența de Facebook și depresie a fost mediată de dependență și autocritică.
„Va fi utilă monitorizarea utilizării Facebook pentru cei cu depresie clinică, deoarece constatările sugerează că o astfel de utilizare va crește gravitatea depresiei”, a declarat Lee pentru PsyPost. „Acest lucru ar trebui să fie efectuat cu discreție. Rezultatele și interpretările lor ulterioare depind de calitatea utilizării Facebook. Prin urmare, în funcție de domeniul de aplicare al investigației, utilizarea Facebook poate fi benefică pentru utilizatori.”
„Constatările actuale indică faptul că utilizarea dependentă crește gravitatea depresiei. În cazul altor forme de utilizare care se referă la rezultate sănătoase (de exemplu, căutarea de sprijin pe rețelele de socializare), constatările pot fi diferite.”
Mesaj
Interesant este că, atunci când cercetătorii au luat în considerare decalajul temporal, utilizarea dependentă a Facebook la începutul studiului a fost un predictor direct al severității depresiei șase luni mai târziu – dar efectele indirecte ale dependenței și autocriticii nu au mai fost semnificative. Autorii studiului spun că acest lucru sugerează că aceste procese apar simultan în loc să se dezvolte în timp.
„Constatările inconsecvente m-au surprins”, a declarat Lee. „La început, am constatat că autocritica și dependența au mediat relația dintre dependența de Facebook și depresie. Acest lucru înseamnă că dependența de Facebook a crescut înclinațiile pentru autocritică și dependență, care în cele din urmă s-au manifestat în depresie. Aceste constatări au fost derivate fără a lua în considerare diferența de timp.”
„După ce s-a luat în considerare decalajul de timp de șase luni, aceste două aspecte (autocritica și dependența) nu au mediat relația declarată. Am crezut că aceste constatări vor fi consecvente. Constatările contradictorii sunt importante pentru comunitatea de cercetare, care s-a bazat în mare măsură pe un design transversal în care nu s-a efectuat niciun sondaj de urmărire. Dacă luăm în considerare diferența de timp, constatările pot fi diferite de cele stabilite cu un design transversal. Fără să ne dăm seama, acest studiu transmite acest mesaj important omologilor mei.”
Tendințe
În studiul lor, Lee și echipa sa analizează de ce dependența de Facebook ar putea contribui la depresie. Persoanele care utilizează excesiv Facebook sunt obligate să răspundă în mod regulat la actualizările contactelor lor sociale pentru a obține acceptarea celorlalți. Făcând acest lucru, ei își consolidează fie dependența (adică hipersensibilitatea la respingere), fie autocritica (adică tendința de a-și amplifica propriile neajunsuri). Aceste procese le subminează stima de sine și escaladează în depresie.
Constatările generale sugerează că utilizarea excesivă a Facebook este dăunătoare pentru utilizatorii depresivi, agravând gravitatea depresiei lor prezente și viitoare. Acest lucru este în concordanță cu cercetările anterioare care sugerează că utilizarea excesivă a Facebook poate avea un efect dăunător asupra progresului tratamentului pacienților cu probleme de sănătate mintală.
În mod notabil, dependența de Facebook, depresia și experiențele depresive au părut a fi relativ stabile în timp. Cu toate acestea, utilizarea a doar două valuri de date îi limitează pe cercetători să tragă concluzii cu privire la stabilitatea variabilelor.
Oul și găina
„Designul în sine nu ne permite să tragem o concluzie concretă”, a declarat Lee pentru PsyPost. „Acesta este un avertisment major pentru acest studiu. Să sperăm că vom găsi o modalitate de a aborda „situația oului și a găinii” (de exemplu, dacă utilizarea tehnologiei influențează în mod direct gravitatea depresiei sau dacă gravitatea depresiei influențează utilizarea tehnologiei). O comparație cu tineri adulți sănătoși ar putea fi o extindere utilă a domeniului de aplicare a studiului. Este ceea ce intenționez să fac în cadrul cercetărilor mele viitoare.”
Studiul, „Depresia de pe Facebook cu utilizatorii deprimați: Efectele mediatoare ale dependenței și autocriticii asupra dependenței de facebook și a depresivității”, a fost scris de Soon Li Lee, Cai Lian Tam și Sivakumar Thurairajasingam.