Descoperă România. Datinile străvechi de Crăciun, păstrate în Maramureș

Maramureșul este unul dintre cele mai cunoscute locuri din România în principal pentru tradițiile și obiceiurile păstrate din cele mai vechi timpuri. Toți maramureșenii se pregătesc intens pentru sărbători și rar se întâlnesc sate unde să nu fie respectate obiceiurile.

Așadar pregătirile pentru cea mai mare sărbătoare de peste an sunt începute chiar cu mai multe săptămâni înainte. În tot acest timp feciorii din sate se adună în grupuri mari pentru a merge la bătrânul satului să ceară îndrumare. „Băieţii de însurat, se adună în grupuri de până la zece feciori şi merg la veteranii satului să înveţe colinde şi Viflaimul. Asta se întâmplă cu câteva săptămâni înainte de Crăciun, chiar la intrarea în Post. Până în seara de Ajun, fiecare trebuie să ştie exact ce are de făcut şi niciunul nu are voie să iasă din cuvântul bătrânilor“, a declarat etnologul Janeta Ciocan pentru adevărul.ro.

Un alt obicei respectat în preajma Crăciunului este „Ignatul” ( mai exact tăierea porcului ). „În Maramureş există anumite obiceiuri cum nu se mai găsesc nicăieri. Aici se zice că oamenii miloşi nu au voie să taie porcul. Animalul va simţii mila omului şi va suferii mai mult. De aceea, cei slabi de duh nu au voie să se implice în tăierea porcului. Sângele porcului este adunat până la ultima picătură şi amestecat cu făină de mălai. Această mixtură va fi păstrată peste an, iar atunci când cineva se va simţi rău va fi arsă, pentru însănătoşirea acelei persoane“, a explicat etnologul pentru aceeași publicație.

Dacă este să ne gândim la turiștii care nu sunt obișnuiți cu așa ceva, Maramureșul rămâne o experiență unică și greu de uitat. Mai ales că în această zonă pentru „Ignat” aproape toți sătenii se adună laolaltă pentru a povestii ce au făcut peste an, dar și pentru a depăna amintiri. Toate acestea fiind posibile la un pahar de horincă ( rachiu/țuică ) și la pomana porcului gătită cu dragoste de gospodine. Printre preparatele renumite obținute din urma acestui eveniment se numără și carnati uscati si afumati, toba, sarmale, friptura de porc ș.a.m.d.

Un alt obicei cunoscut în toată țara este „colinda”. În Maramureș această tradiție a rămas la fel ca la începuturile ei, fiind păstrată la loc de cinste. Toate ulițele răsună din cauza glasurilor feciorilor ce merg din poartă în poartă pentru a face urări de bine. În schimb pregătirea colindelor este începută cu cel puțin câteva săptămâni mai devreme pentru ca totul să iasă perfect. Seara de Ajun este în principal a celor mici, aceștia pleacă la „colindă” îmbrăcați în straie populare, iar localnicii îi întâmpină cu mere, nuci și colaci. După ce slujba din seara de Crăciun se termin, prin satele maramureșene pleacă feciorii cu urările de bine. Aceștia intră doar în casele care au luminile aprinse și porțile deschise, deoarece înseamnă că sunt așteptați de către gospodari. Colindatul ține până a doua zi dimineață când toate cetele de feciori se întâlnesc la biserică.

În timpul colindei există și un alt obicei numit „Viflaimul”. Acesta are loc tot după finalizarea slujbei de Crăciun și constă într-o scenetă populară care amintește faptele biblice ale nașterii lui Iisus. Aici localnicii vin îmbrăcați în costume și poartă măști ale personajelor biblice precum regele Irod, Maria, Iosif, îngerul, cei trei crai de la răsărit, moșul ș.a.m.d. Chiar și după trecerea a sute de ani, acestă tradiție este respectată cu strictețe de toți maramureșeni. Viflaimul reprezintă punctul culminant al Crăciunului, deoarece aici se adună toți oamenii satului și își arată fiecare susținerea față de cele sfinte.

Tot în perioada Crăciunului moroșenii obișnuiesc să se curețe pe față folosind apa curgătoare în care pun un bănuț de argint. Acest lucru se spune că aduce un an nou ferit de boli și ghinion. Oamenii din Maramureș reușesc să înglobeze toate obiceiurile și tradițiile din viața țăranului român. Toate aceste eveniment fac posibil ca toți turiștii să fie martorii unei vieți simple.

În aceste meleaguri maramureșene persistă încă foarte multe superstiții. Acestea constau în faptul că de Crăciun nu se dă cu mătura, nu se curăță rufele și nu se dă nimic cu împrumut. Însă este foarte important ca toate animalele din gospodărie să primească mâncare pe săturate și o bucată mică de aluat dospit, deoarece se crede că acest obicei va proteja animalele de toate bolile. De asemenea animalele sunt urmărite pe ce parte se culcă, pentru că dacă aceste dorm pe partea stângă se spune ca iarna va fi una grea și lungă. Tot în Maramureș se spune că dacă un om plânge în seara de Ajun acesta va plânge tot anul care urmează. De asemenea hornurile caselor se curăță bine și funinginea obținută se pune la rădăcinile pomilor pentru a avea un an roditor. Tot în Ajung grajdurile animalelor sunt unse cu usturoi pentru a ține la distanță strigoii și duhurile rele.

O altă superstiție are loc cu o zi înainte de Crăciun, localnicii așează într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea din aceasta este gospodarul, apoi o va da vitelor deoarece se spune că acestea vor rămâne tari ca fierul. La găini se dă de mâncare direct din sită, pentru că în anii următori vor face ouă mai multe. Ciobanii locurilor pun sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care urmează să-l lase acolo până la „Alesul oilor”. Atunci scot drobul pe care îl macină și-l amestecă cu tărâţele pe care le mănâncă oile, pentru ca turma să sporească.

Maramureșul este un loc care trebuie văzut și vizitat de către toți cei care păstrează o pasiune pentru istorie, tradiții, obiceiuri ș.a.m.d. Aceste locuri oferă vizitatorilor și nenumărate obiective turistice ieșite din comun, renumite atât în țară cât și peste hotare.