Statuia Libertății din țara noastră cunoscută în limba maghiară sub denumirea de Szabadság-szobor a fost inaugurată pe data de șase octombrie a anului 1890. Aceasta este opera sculptorului din Budapesta pe nume Zala Gyorgy.
Sursă foto: ro.m.wikipedia.org
Statuia centrală este în fapt o compoziție care simbolizează libertatea, iar grupurile de statui mai mici sunt cunoscute drept deșteptarea libertății, ori spiritul de muncă sau luptătorul muribund. În jurul acestei statui au fost amplasate basoreliefurile celor 13 generali considerați martiri. Cât despre Parcul Reconcilierii se știe faptul că a fost deschis pe data de 25 aprilie a anului 2004 în prezența oficialilor din România și Ungaria.
Istoria ne amintește despre momentul în care maghiarii cuceriseră Aradul din mâna austriecilor la data de întâi iulie a anului 1849, iar mai apoi la jumătatea lunii august după ce trupele împăratului austriac Franz Iosef au facut front comun cu trupele rusești ale Țarului Nicolae I, habsburgii au reușit să recâștige cetatea. Astfel, cei treisprezece generali au fost omorâți pe data de șase octombrie a anului 1849 sub acuzarea de înaltă trădare. Și cum generalii se împotrivise legiunilor de moți în frunte cu Avram Iancu „Statuia Libertății” care le era dedicată a fost dată jos dup Marea Unire, la ordinul guvernului de atunci.
Sursă foto: aradculture.ro
Deoarece reamplasarea a stârnit motive de dispute între maghiari și români, în anul 2004 a fost găsită o cale de mijloc. Mai exact s-a început amenajarea unui așa numit „Parc al Reconcilierii române-maghiare” chiar după modelul faimoasei reconcilieri fanco-germane și lesne de înțeles a fost reamplasată „Statuia Libertății” dedicată generalilor omorâți în perioada revoluției maghiare de această dată împreună cu „Arcul de Triumf” care-i amintește și cinstește pe moții conduși de Avram Iancu.
Sursă foto: flickr.com
Vis a vis de această statuie se găsește „Arcul de Triumf”, acest simbol a fost realizat de către sculptorul Ioan Bolbocea în anul 2000 și simbolizează revoluția din țările române. Pe sub arcul confecționat din marmură trec revoluționarii din București, iar pe fețele construcției se observă funtașii mișcărilor din anul 1848 atât din Moldova, cât și din Transilvania sau Țara Românească. Mai exact pot fi obsevați Avram Iancu, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu și chiar reprezentarea momentului reconcilierii dintre Avram Iancu și Ludovik Kossuth.
Sursă foto cover: aradculture.ro