O propunere legislativă conform căreia deținuții urmau să fie obligați să lucreze, în contextul în care țara noastră se confruntă cu un deficit al forței de muncă, a fost respins. Propunerea preciza că deținuții ar fi trebuit să lucreze pe perioada cât își ispășeau pedeapsa. În perioada în care se aflau încarcerați, deținuții ar fi trebuit să-și finalizeze studiile și să urmeze anumite programe de corectare a unor comportamente precum consumul de alcool sau de droguri.
Propunerea viza completarea și modificarea Legii nr. 254/2013, în vederea introducerii unor noi obligații pentru deținuți. Practic, deținuții ar fi avut nu doar dreptul la muncă și educație, ci și obligația de a le duce la îndeplinire. Condițiile în care aceste obligații ar fi trebuit duse la bun sfârșit urmau să fie stabilite de administrația fiecărui penitenciar în parte.
Pe lista obligațiilor pe care le au deja deținuții (prevăzute în Legea nr. 254/2013) urmau să se adauge și acestea:
- obligația de a munci în acord cu calificarea, deprinderile, aptitudinile, vârsta, starea de sănătate, indiferent de regimul de prestare a muncii;
- obligația de a participa și de a îndeplini obiectivele programelor și activităților specifice în situația în care au fost identificate probleme legate de cosumul de alcool sau droguri ori dacă persoanele sunt condamnate în urma săvârșirii de infracțiuni sexuale și/sau cu violența;
- obligația de a participa și îndeplini obiectivele cursurilor de școlarizare.
În închisorile din România se află peste 20.000 de deținuți, dintre care majoritatea au putere de muncă. În condițiile în care forța de muncă a scăzut considerabil, oamenii încarcerați ar fi putut reprezenta o resursă importantă pentru piața muncii.