Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) a publicat luni ediția din 2026 a listei „prădătorilor libertății presei”, în care a inclus 33 de persoane și organizații acuzate că au contribuit la intimidarea jurnaliștilor și la reducerea la tăcere a presei independente.
Printre numele incluse se află președintele american Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, liderul turc Recep Tayyip Erdoğan, dar și companiile Alphabet și Meta.
Una dintre cele mai importante noutăți ale ediției din acest an este includerea președintelui american Donald Trump, în categoria politică. RSF susține că, în mai puțin de doi ani de la începutul celui de-al doilea mandat, administrația sa a intensificat acțiunile prin care încearcă să transforme jurnalismul independent într-un instrument de comunicare politică.
Organizația invocă atacurile verbale repetate la adresa presei, restricțiile impuse jurnaliștilor în exercitarea activității și măsurile care afectează independența instituțiilor media publice. RSF amintește și că Statele Unite au coborât șapte poziții în Indexul mondial al libertății presei din 2026, până pe locul 64 din 180 de țări.
Trump nu este singurul lider politic inclus în această categorie. Pe listă se află Vladimir Putin, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, dar și liderii din Nicaragua și Afganistan.
Un alt nume de pe lista liderilor politici este președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, inclus în categoria actorilor din domeniul securității. RSF menționează arestarea unor jurnaliști ai platformei de fact-checking Matsda2sh și închiderea publicației independente Mada Masr ca motive pentru ”numirea” lui Abdel Fattah al-Sisi.
Israelul, China și cartelurile mexicane, acuzate că atacă jurnaliștii
În categoria dedicată actorilor care atacă, ucid sau încarcerează jurnaliștii, RSF a inclus forțele armate israeliene, Partidul Comunist Chinez, cartelurile mexicane, junta militară din Burkina Faso și prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman.
În cazul Israelului, organizația critică acțiunile forțelor armate împotriva jurnaliștilor din Gaza, Cisiordania și Liban. RSF susține că politica guvernului condus de Benjamin Netanyahu a contribuit la deteriorarea gravă a condițiilor în care presa își poate desfășura activitatea în regiune.
China este menționată prin intermediul Partidului Comunist Chinez, aflat la conducerea țării sub președinția lui Xi Jinping. RSF descrie statul chinez drept cel mai mare deținător de jurnaliști încarcerați la nivel mondial.
În Mexic, organizația atrage atenția asupra violențelor comise de grupările criminale organizate. Cartelul Jalisco Nueva Generación și alte carteluri sunt incluse pe listă pentru climatul de intimidare în care jurnaliștii locali își desfășoară activitatea.
Elon Musk, acuzat că alimentează ostilitatea față de jurnaliști
În categoria economică apar companiile Alphabet și Meta, proprietarele Google și Facebook, alături de oameni de afaceri și actori politici precum Bidzina Ivanishvili, Vincent Bolloré și William Ruto.
În cazul giganților tehnologici, RSF atrage atenția asupra concentrării puterii economice în mediul digital și asupra influenței pe care platformele o exercită asupra finanțării și distribuției conținutului jurnalistic. Dominanța în publicitatea online afectează veniturile organizațiilor media și le poate slăbi independența editorială.
Categoria socială reunește persoane și organizații care, potrivit RSF, contribuie la discreditarea presei și la alimentarea neîncrederii în jurnaliști prin atacuri publice și campanii digitale.
Printre cei incluși se numără Elon Musk, președintele Argentinei, Javier Milei, premierul slovac Robert Fico și Margarita Simonyan, redactor-șef al televiziunii ruse RT. Lista cuprinde și organizația israeliană HonestReporting, publicația indiană OpIndia și batalionul BIR-C din Burkina Faso.
RSF citează, în cazul lui Javier Milei, o analiză potrivit căreia acesta a publicat peste 1.600 de mesaje ostile presei pe contul său de X într-un interval de numai 47 de zile, în aprilie și mai 2026.
Ediția din 2026 nu este doar o actualizare a numelor incluse anterior. RSF menționează și câteva schimbări semnificative față de lista precedentă, precum fostul lider suprem iranian Ali Khamenei, fostul președinte venezuelean Nicolás Maduro, fostul premier ungar Viktor Orbán și fostul președinte sârb Aleksandar Vučić.
Organizația explică faptul că unele persoane au dispărut din listă deoarece au murit sau nu mai dețin funcțiile care le permiteau să exercite presiuni asupra presei.