La începutul anului când au fost aruncate vaccinurile pe piață, cercetările arătau că cele două doze ar fi suficiente (cel puțin în cazul vacinurilor ARN de la Pfizer și Moderna). Ulterior, explicația s-a mai rafinat și am ajuns apoi la… booster. Și, în mod evident și logic unii dintre noi au început să numere…
Vaccinul pentru rujeolă are efect pentru toată viața. Vaccinul pentru varicelă ține și 20 de ani. Vaccinul DTaP (difteric, tetanic, pertussis) necesită cinci doze până la vârsta de șapte ani, dar apoi oferă protecție cel puțin pentru zece ani.
Atunci, de ce presupunem că vom trebui să facem o doză de vaccin contra coronavirusului din șase în șase luni sau anual?. Este întrebarea pe care și-o pune The Jerusalem Post, deși, în mod evident nu a venit vremea răspunsurilor. Doar o limitare a ipotezelor.
Pe scurt, scrie JP, există motive pentru care oamenii s-ar putea să aibă nevoie de o doză booster contra Covid-19 în fiecare an, dar există și motive pentru care doza a treia s-ar putea să fie – de fapt – ultima.
Primul motiv pentru care am putea avea nevoie de a patra (a cincea, a șasea etc) doză este declinul numărului de anticorpi și al răspunsului imun, explică medicul Oren Kobiler de la Facultatea de Medicină a Universității Sackler din Tel Aviv.
De ce avem nevoie de încă o doză de vaccin?
Studiile recente au arătat că vaccinul Pfizer intră în declin după patru-șase luni, ceea ce înseamnă că persoanele devin mai vulnerabile la infecție. Iar doza booster impulsionează anticorpii, oferind o protecție mai mare contra virusului.
Precizare – discuția privește în special vaccinul Pfizer, pentru că în Statul Israel a fost vaccinul predominat, pe care s-au făcut și foarte multe studii.
Un alt motiv pentru care am putea avea nevoie de alte doze este apariția variantelor. Dacă virusul Sars-Cov-2 se tot schimbă, atunci vaccinurile noastre vor trebui actualizate pentru a ne proteja contra ultimelor amenințări. Logic, nu?
Unele virusuri, precum cel al poliomielitei, oreionului sau pojarului nu se schimbă prea mult, așa că vaccinurile continuă să fie eficiente.
În contrast, gripa se schimbă în fiecare an, așa că oamenii care vor să se protejeze contra ei se imunizează în fiecare an.
Dealtfel la un moment dat, ați sesizat și voi, a început să se facă paralela dintre virusul SARS-Cov2 și cele gripale, anuale.
Și totuși…
Coronavirusul face mutații mai rar decât virusul gripei
”Vaccinul este protecția. Perioada de protecție depinde de vaccin și de virus”, explică profesorul Meital Gal Tanamy, șeful laboratorului de virusologie moleculară de la Facultatea de Medicină a Universității Barllan.
”O variantă este un virus care conține mutații și dacă are avantaje evolutive, poate deveni predominant în populație”, a declarat ea, adăugând că așa s-a întâmplat cu varianta Delta.
”Cealaltă întrebare este cât de eficiente vor fi vaccinurile contra acestor variante”, a adăugat Tanamy.
Coronavirusul este un virus RNA, ceea ce înseamnă că se schimbă. Totuși, rata sa de mutație este de trei-patru ori mai mică decât cea a virusului gripei, ceea ce este o veste bună pentru cei care dezvoltă vaccinuri, a precizat aceasta.
De fapt unde este problema?
Celule de memorie, un element cheie al răspunsului imun
Un alt lucru de luat în considerare este cât de bun este de fapt răspunsul imun indus de vaccin.
”Dacă scopul vaccinului este să prevină infectarea, trebuie să ducă la crearea unui răspuns bun al memoriei celulare – celulele B și T, induse de vaccin, dar care rămân în organismul nostru.
Dacă o persoană se infectează, aceste celule sunt activate și pot crea un răspuns rapid și solid contra agentului patogen, de aceea nu ne îmbolnăvim dacă suntem vaccinați”, a explicat Meital Gal Tanamy.
Întrebarea este dacă avem un răspuns bun sau nu din partea celulelor de memorie cu vaccinurile de care dispunem.
Studiile recente arată că, fie și dacă anticorpii neutralizanți dispar, vaccinul tot a provocat un răspuns bun al celulelor de memorie.
Așa că revenim la întrebarea inițială…
De ce să mai facem doza booster?
Deoarece, spune Kobiler, doza booster nu doar oprește forma serioasă a bolii, ci este menit și să prevină infectarea, ceea ce reprezintă un standard ridicat pentru orice vaccin.
”Cele mai multe vaccinuri sunt folosite pentru a preveni o infecție serioasă, nu doar orice infectare. Acum am ajuns să cerem vaccinului să prevină orice îmbolnăvire, toate îmbolnăvirile, să prevină răspândirea infecției”, a declarat acesta.
”Cei mai mulți oameni din lume nu au nevoie de doza booster pentru a nu face forma gravă a bolii, dar au nevoie de ea pentru a nu se infecta cu coronavirus și a nu-l da altor oameni”, a adăugat Kobiler.
Gal Tanamy subliniază că și cei care au primit doar două doze sunt ”încă foarte mult protejați de forma severă a bolii” datorită celulelor de memorie.
Motive pentru care această a treia doză ar putea fi ultima
Multe vaccinuri ale copilăriei sunt făcute în trei inoculări, fără alte doze, precum vaccinul polio sau HPV. Acesta din urmă are trei doze, a doua la o lună după prima și a treia la șase luni, iar apoi durează o viață.
O altă ipoteză este că regimul de administrare ar putea fi modificat pentru a face vaccinurile mai eficiente.
Mai multe cercetări recente sugerează, de exemplu, că vaccinul Pfizer aduce un răspuns imunitar mai robust dacă între primele două doze este lăsat un interval de 12 săptămâni, în loc de trei săptămâni, arată Kobiler.
”Astfel, cu a treia doză efectuată la șase luni după a doua, nu cred că vom mai avea vreodată nevoie de alt booster”, a declarat acesta.
Vaccinarea va deveni probabil inutilă
Există și oameni de știință care cred că, la fel ca la alți coronaviruși, pandemia va deveni până la urmă endemică și mai puțin gravă, iar vaccinarea va deveni nenecesară, a adăugat Kobiler.
”Sunt mai înclinat spre acest punct de vedere datorită a ceea ce știm despre alți coronaviruși. De obicei, sunt luați la vârste mici și provoacă o boală foarte ușoară. Iar cei care sunt expuși la ei de mici tind să nu sufere de forma gravă a bolii la celelalte vârste”, a spus expertul.
Concluzionând, fiecare doză booster provoacă un răspuns imunitar mai bun, atât din punct de vedere al cantității, cât și al calității, față de cea anterioară, potrivit lui Gal Tanamy. Astfel, răspunsul imun devine ”mai precis”, iar anticorpii ”mai eficienți”.
Deci, va trebui să ne vaccinăm contra Covid-19 toată viața?
”Doar timpul va răspunde la această întrebare”, a arătat Kobiler.
Unii mizează pe doza 4. Ce spune directorul de la Pfizer?
Directorul general al companiei care a dezvoltat primul vaccin împotriva Covid-19 crede că este posibil ca la mijlocul anului următor să fie nevoie de un vaccin îmbunătăţit care să protejeze organismul împotriva mutaţiei virusului.
Într-un interviu pentru Financial Times, Ugur Sahin, CEO-ul firmei germane de biotehnologie BioNTech, a spus că în timp vor apărea mutaţii ale virusului care pot ocoli sistemul imunitar al organismului. „În acest an un vaccin diferit este complet inutil. Însă la mijlocul anului următor ar putea apărea o nouă situaţie”, a prognozat Ugur Sahin.
Potrivit lui Ugur Sahin, actualele variante ale Covid-19 care circulă în prezent, în special tulpina Delta, sunt mai contagioase dar nu sunt suficient de diferite pentru a submina eficacitatea actualelor vaccinuri. Însă în cele din urmă virusul va dezvolta mutaţii care pot ocoli sistemul imun oferit de vaccin astfel că va fi nevoie de o versiune concepută special pentru nouă tulpină, crede Ugur Sahin.
„Virusul nu va dispărea şi se va adapta. Nu avem niciun motiv să presupunem că următoarea generaţie a virusului va fi mai uşor de gestionat pentru sistemul imunitar decât actuala generaţie. Este vorba de o evoluţia continuă iar această evoluţie tocmai a început” a spus Ugur Sahin.