Liceul este mediul de formare al elevilor, este locul în care aceștia își dezvoltă aptitudinile transversale și își formează competențele specifice în funcție de filieră, profil, specializare sau calificare.
Sistemul de învățământ românesc le pune tinerilor la dispoziție o gamă de filiere și profiluri, acestea fiind menite să ajute elevul în alegerea viitoarei cariere în funcție de afinitățile lor personale.
Fie că sunt atrași de filiera teoretică ce cuprinde profilurile umanist și real sau de cea tehnologică ori vocațională, liceul reprezintă etapa definitorie în viața unui elev și de aceea alegerea unui mediu de învățământ favorabil reprezintă un pas important pentru carieră.
Cum arată podiumul liceelor din România
Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti
Media notelor obţinute la examen constituie unul dintre criteriile de admitere în învăţământul liceal de stat. Astfel, media de admitere a absolvenţilor de gimnaziu în ciclul liceal se calculează ca medie ponderată între media la Evaluarea Naţională (cu o pondere de 80%) şi media generală de absolvire a claselor din V-VIII (cu o pondere de 20%).
Din acest punct de vedere, Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti ocupă prima poziție în clasamentul liceelor de elită din România. Ultima medie de admitere a fost 9,72, iar prima medie, 10. În 2017, instituţia a avut disponibile 224 de locuri, mai puţine faţă de 2016, când au fost 252. Dintre acestea, 140 sunt la specializarea Matematică -Informatică.
Pe locul doi se află Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (cu 9,70 – ultima medie de admitere). Instituţia a avut disponibile, la fel ca anul precedent, 252 de locuri, din care cele mai multe la profilul de Matematică – Informatică.
Pe locul trei se situează Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, cu o medie de admitere de 9,72, și media generală la examenul de bacalaureat de 9.42, fiind urmat de Colegiul Național din Iași (cu media de admitere de 9.80 și cea de la bac 9.30) și pe cel de al cincilea loc, Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov (media de admitere 9.65 și cea de bac 9.39). Lista liceelor aflate în top 10 din România continuă cu Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova, Colegiul Național „Mihai Viteazu” București, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”, Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Galați și Colegiu Național „Gherghe Șincai” București.
Pe locurile următoare în ierarhia liceelor se clasează unitățile de învățământ din orașe precum Constanţa, Cluj-Napoca şi Galaţi. De asemenea, în urma susținerii examenului de Evaluare Națională, conform statisticilor, procentul cel mai mare de elevi care au obţinut medii peste cinci s-a înregistrat în judeţul Brăila, unde 92,5% au obţinut cel puţin media cinci la Evaluarea Națională. În opoziție, se situează judeţul Giurgiu, cu un procent de aproximativ 61% al celor care au obținut medii mai mari de cinci. Cele mai multe medii de 10 au fost obţinute în judeţul Iaşi, unde 38 de elevi au avut calificativul maxim.
Liceele codașe din punctul de vedere al performanței
La nivel de județe, cea mai mare rată de analfabetism se înregistrează în județele Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița. În concordanță cu acest aspect, și rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat este redusă în județe precum Giurgiu (50,76%) și Teleorman (53,95%). De aici putem observa o legătură strânsă între gradul ridicat de analfabetism și performanța mediocră a liceelor din acele orașe.
„Acest nivel mare al analfabetismului funcţional de 42% afectează atât capacitatea lor de a se integra în câmpul muncii și de a presta munci cât de cât calificate, ceea ce înseamnă bineînțeles că nu vom putem să creștem PIB-ul cum ne propunem cu toții să zicem cu 5% pe an”, a spus economistul-șef al BNR Valentin Lazea.
Prin ce se definește succesul unui liceu și ce oportunități au elevii care studiază în aceste centre
Specialiştii în educaţie sunt de părere că pe lângă media de admitere, cea de la bacalaureat, alături de alte aspecte califică un liceu ca fiind unul de top.
„Lumea se înghesuie la licee care au cifre foarte mari de absolvenţi, care iau bacalaureatul, care intră la facultate fără să se uite şi la condiţiile de intrare. Multe dintre aceste licee nu au valoarea adăugată. Cu alte cuvinte, un liceu bun este cel care adăugă valoare, adică, îl iei pe copil la un anumit nivel şi îl faci să progreseze. Dacă un liceu are cea mai mică medie de intrare 9,25 şi media cu care absolvenţii iau bacalaureatul este de 8, atunci trebuie să ne punem nişte întrebări. Sunt licee unde cea mai mare medie de intrare este 5 şi aceste licee reuşesc să ducă cea mai mare parte dintre elevi până în clasa a XII-a. Dacă un copil a progresat, la matematică, de la 2 la 5, înseamnă că este o valoare adăugată. Eu am întâlnit profesori foarte buni în aceste licee defavorizate pentru că este mult mai greu să lucrezi cu copii care sunt mai puţin motivaţi şi dornici pentru învăţare”, a declarat, pentru Mediafax, Şerban Iosifescu, directorul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), din cadrul Ministerului Educaţiei.
Succesul fiecărui liceu se datorează cadrelor didactice specializate ce au menirea de a-i îndruma și de a-i pregăti pe tinerii boboci pentru viață. În cadrul liceelor de prestigiu elevii au ocazia de a beneficia de programe extraşcolare interactive și de a face parte dintr-un mediu concurențial ce îi stimulează permanent, acestea două fiind caracteristice pentru a obține performanța.
În concluzie
Putem spune că sistemul de învățământ preuniversitar din România este într-un continuu proces de reorganizare, suferind modificări pe parcursul ultimilor ani, reinventându-se și încercând să le ofere elevilor noi oportunități pentru a se dezvolta. Cu toate acestea, putem observa că încă există numeroase aspecte ce pot fi îmbunătățite sau schimbate total pentru a le oferi elevilor cele mai bune condiții în care să se formeze pentru viitoarea carieră.