Site icon Editia de Dimineata

Duminica Rusaliilor, Duminica Mare, când s-a pogorât Sfântul Duh peste Sfinții Apostoli. Sfânta Cincizecime

De Rusalii una dintre cele mai vechi sărbători creştine, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh în chip de limbi de foc peste Sfinţii Apostoli. Acest praznic este sărbătorit întotdeauna duminica, la 10 zile după Înălţarea Domnului şi la 50 de zile după Paşti.

Totodată, această zi este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, căci atunci, în urma predicii Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism vreo trei mii de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, scrie Ziarul Lumina.

Duminica Mare

Duminica Rusaliilor este numită popular Duminica Mare. În ciuda esenței creștine, care duce chiar la zorii Bisericii, în aproape toate zonele etnografice de la noi sunt încă vii nenumărate practici magice precreștine, precum „goana Rusaliilor”, „înstruțatul boului”, „udatul nevestelor” sau „dansul călușului”, relicve ale unui străvechi cult solstițial, notează iuliagorneanu.ro.

Prăznuită cu mare fast la 50 de zile după Paşti, Rusaliile marchează calendarul popular timp de mai multe zile. Cu rădăcini în mitologia romană, unde apare ca o zi în care se aduceau ofrande florale sufletelor celor plecaţi, această „sărbătoare a rozelor” se transformă radical sub influența cultului solar geto-dac, fiind identificată mai târziu cu sărbătoarea creștină post-pascală a Rusaliilor.  

Una dintre cele mai vechi sărbători creștine

Rusaliile constituie cea mai veche sărbătoare creştină împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli, scrie Ziarul Lumina.

Credincioşii care participă în Duminica Rusaliilor la Sfânta Liturghie primesc ramuri binecuvântate de nuc sau tei, ramuri care simbolizează limbile ca de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt lucrător în ucenicii lui Hristos, trimişi de El să binevestească Evanghelia Sa în limbi diferite la toate neamurile.

Vecernia ”plecării genunchilor!

Duminică, imediat după Sfânta Liturghie, se oficiază şi Vecernia „plecării genunchilor”, în cadrul căreia se rostesc şapte rugăciuni speciale de cerere a harului Duhului Sfânt, amintește sursa citată.

Începând cu această zi, se rosteşte rugăciunea „Împărate Ceresc”, rugăciune care nu se spune în perioada de la Paşti până la Rusalii. Prin această rugăciune care se rosteşte la începutul fiecărei slujbe în Biserica Ortodoxă se arată că fiecare credincios e chemat să trăiască o Cincizecime perpetuă, notează sursa citată.

Ce spune Sinaxarul

Sinaxarul ne spune despre această sărbătoare: „În această zi, Duminica a opta după Paşti, prăznuim Sfânta Cincizecime. Şi această sărbătoare am luat-o din cărţile iudeilor. Căci după cum aceia prăznuiesc Cincizecimea lor, cinstind numărul de şapte, dar şi pentru că au primit Legea după trecerea a cincizeci de zile de la Paşti, tot astfel şi noi prăznuim cincizeci de zile de la Paşti, primind Duhul cel Preasfânt, care ne dă Legea, ne călăuzeşte spre tot adevărul şi ne învaţă cele plăcute lui Dumnezeu. (…) Se cuvine să mai ştim că, în ziua aceasta, săvârşindu-se praznicul Cincizecimii, Duhul Sfânt S-a coborât peste ucenicii Domnului”.

Imaginarul popular

Chiar dacă pentru țăranul român biserica are o importanță covârșitoare, rânduindu-i atât viața cât și universul interior, în imaginarul popular Rusalcele continuă să apară drept zâne, asemănătoare Ielelor, care „zboară prin aer în ziua de Rusalii

Vindicative și nemiloase, sunt înarmate cu tot felul de unelte tăioase cu care-i pedepsesc pe cei care muncesc în zilele lor. („Astăzi sunt gârbovite de bătrâne, dar tot fecioare sunt. Ele cântă şi joacă în anumite zile ale anului, pe la răspântii. În aceste zile oamenii se feresc a lucra, căci zânele îi vor schilodi.” Tudor Pamfile). 

Ce spune legenda

Legenda spune că Rusaliile/Rusalcele sunt fiicele lui Rusalim Împărat, moarte fecioare. După ce își părăsesc mormintele în Joia Mare şi petrec Paştile cu cei vii, ele nu mai vor să se întoarcă în lumea lor. 

Pentru a le îmbuna și a le face să plece, oamenii le aduc ofrande și le împart pomeni în ajunul sărbătorilor patronate de ele: Todorusele, Duminica Rusaliilor, prima zi din postul Sfântului Petru.

Dezlănțuirea spiritelor nefaste ale Rusaliilor, biruite doar prin dansul apotropaic al călușarilor, atinge cote maxime în această perioadă, întocmai ca la începutul iernii, când lumea e bântuită de strigoi și doar cetele de colindători o mai pot salva.

Pentru a se apăra de aceste spirite rătăcitoare, oamenii își împodobesc casele cu ramuri verzi de tei și frunze de nuc, poartă în sân pelin și usturoi, fac pomeni și slujbe de pomenire pentru sufletul morţilor.

Sub semnul Rusalcelor

În calendarul popular, zilele ce urmează stau sub semnul Rusalcelor, al acestor zâne capricioase, cărora oamenii nu le rostesc numele pentru a nu le invoca. Le spun Dânsele, Ielele, Zânele, Sfintele, Şoimanele, Măiestrele, Frumoasele, Domniţele, Muşatele, Fetele Câmpului sau Împărătesele Văzduhului și polinomia poate continua la nesfârșit, scrie Iulia Gorneanu în pagina sa de autor.

Credincioşii care participă în Duminica Rusaliilor la Sfânta Liturghie primesc ramuri binecuvântate de nuc sau tei, ramuri care simbolizează limbile ca de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt lucrător în ucenicii lui Hristos, trimişi de El să binevestească Evanghelia Sa în limbi diferite la toate neamurile, mai notează Ziarul Lumin.

Vecernia ”plecării genunchilor”

Duminică, imediat după Sfânta Liturghie, se oficiază şi Vecernia „plecării genunchilor”, în cadrul căreia se rostesc şapte rugăciuni speciale de cerere a harului Duhului Sfânt, continuă sursa citată.

Începând cu această zi, se rosteşte rugăciunea „Împărate Ceresc”, rugăciune care nu se spune în perioada de la Paşti până la Rusalii. Prin această rugăciune care se rosteşte la începutul fiecărei slujbe în Biserica Ortodoxă se arată că fiecare credincios e chemat să trăiască o Cincizecime perpetuă.

Cincizecimea se numeşte aşa pentru că se prăznuieşte la 50 de zile după Paşti. În Vechiul Testament, Cincizecimea amintea de primirea Legii pe Muntele Sinai, de suferinţele evreilor în pustiu, precum şi de necazurile cele multe prin care au trecut, scrie basilica.ro.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.

Întrucât Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi, sărbătoarea Rusaliilor având astfel două zile, aflăm și de la Știrile PRO TV.

Luni sunt Zilele Călușului sau Troița, urmată de „Marțea Mânioasă sau Tretunulcând se spune că oamenii trebuie să ajungă acasă înaintea cirezilor, pentru că vacile vin la amiază cu Rusaliile în coarne și ar fi mare pericol să le întâlnească.

„Miercurea Bălțatelor” face pereche bună cu ziua de vineri, tot a Bălțateloriar amândouă se țin tot de frica lor. 

Între ele e „Joia Mânioasă”, numită și „Buciumul Rusaliilor”, zi în care se spune că Rusaliile își „buciumă sfârșitul isprăvilor lor”. Urmează „Sâmbăta Pietrii”, „Rusitorii” sau „Rusitoarele”, când se crede că se întorc morții în morminte și se împart pomeni pentru sufletul lor, înainte de răsăritul soarelui.

Fete tinere, care iau mințile oamenilor

Descrise fie ca niște fete tinere, frumoase și provocatoare care iau mințile oamenilor, fie ca niște babe urâte și nemiloase care se răzbună pe muritori în cele mai îngrozitoare moduri, Rusaliile/Rusalcele sunt invocate și alungate prin descântece la fel de diferite precum paradoxalele lor înfățișări. Când sunt chemate, sunt rugate să vină cu cele mai alese cuvinte: „Voi Zânelor bune,/ Măiestre, Frumoase,/ Puternice, Miloase, / Vitezelor, Iubitelor,/ vă rog fierbinte/ cu dulci cuvinte/ să-l ajutați pe Ion/ să fie sănătos,/ și de voi drăgăstos/ și tot ce face/ să nu fie de prisos,/ să-l lăsați curat,/ ca voi luminat/ și binecuvântat”. În schimb, în descântecul de exorcizare, apelativele se schimbă într-un mod radical: „Nemilostivelor,/ Relelor,/ Apucatelor,/ Zănatecelor,/ Bătrânelor,/ Urâtelor,/ Răşchiratelor,/ Ţâfnoaselor,/ Scârboaselor,/ ce v-a făcut/ de nu v-a plăcut?/ De ce l-aţi pocit şi nenorocit?/ pe omul iubit?/ (…) Daţi-i înapoi,/ tot ce i-aţi luat,/ glasul,/ bărbăţia/ şi mândria,/ c-am să vă bat,/ cu vergeaua de alun înodurat,/ în pădure,/ în câmp înflorit/ şi-am să vă toc,/ cu melitorul,/ cu toporul,/ cu securea,/ până aţi pieri,/ şi zâne n-aţi mai fi./ Fireaţi voi să fiţi,/ de fete bătrâne,/ urâte şi spâne,/ de zâne spurcate,/ de babe-nţărcate,/ de destrăbălate”. (Romulus Vulcănescu –Mitologie română).

Se crede că numai vrăjitoarele cunosc adevăratele nume ale zânelor. Totuși, etnologii „au identificat” patru dintre ele (consemnate și de Romulus Vulcănescu): Doina, Hora, Avrămeasa şi Creştineasa. „Doina este o zeiţă melancolică, ce locuieşte mai mult printre munţi şi văi şi are darul să înmoaie pietrele şi să mişte copacii din loc cu vocea ei dulce. Concepută eminamente ca zână a cântecului liric, (…) Doina îndeplineşte o funcţiune cathartică. Cea de a doua şoimană, „Hora”, este o zână a dansului magico-mitic al Soarelui. Ea exprimă sentimentul profund de adorare a sfântului Soare (…) „Avrămeasa” şi „Creştineasa”, deşi considerate a fi două „eroine cereşti de lumină”, sunt de fapt două zâne cu trăsături magico-mitice şi însuşiri magico-medicale, scrie Iulia Gorneanu.

”Luat de Rusalii”

Obiceiul căluşarilor de Rusalii, foarte vechi, este cunoscut mai ales în localităţile Conteşti, Lisa, Năsturelu, Bragadiru şi Zimnicea. Bătrânii satelor cred că, dacă eşti bolnav, de Rusalii te poţi face bine după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste tine, remarcă Știrile PRO TV.

În Oltenia, grupuri de câte şapte-opt căluşani merg din casă în casă pentru a colinda şi a alunga spiritele rele, iar oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, cu pelin, usturoi, apă şi sare.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”, mai scrie sursa citată.

SURSE FOTO: basilica.ro, Ziarul Lumina, iuliagorneanu.ro

Exit mobile version