Au fost doi ani și jumătate îngrozitori pentru companiile aeriene. La puțin timp după ce au fost ridicate restricțiile privind călătoriile internaționale impuse pentru a limita pandemia de coronavirus (COVID-19), invazia Rusiei în Ucraina a ridicat prețurile la energie și a provocat o spirală inflaționistă care micșorează bugetele gospodăriilor în termeni reali, în toată Europa.
Potrivit platformei Panorama.ro, a fost o vară în care companii aeriene din toată lumea – low-cost sau de linie – au anulat mii de curse pe fondul crizei de personal care a afectat industria aviatică anul acesta, când operatorii din domeniu și-au dat seama că mulți dintre angajații concediați în pandemie nu vor să se întoarcă înapoi.
Cu o zi înainte ca Blue Air din România să anunțe că va opri temporar avioanele la sol, pe 6 septembrie, analiștii companiei de cercetare și brokeraj din SUA, Sanford C. Bernstein, au declarat pentru Bloomberg că estimează un risc crescut de colaps, în această iarnă, pentru companiile aeriene europene mai slabe, care sunt în mod disproporționat transportatorii mai mici localizați în Europa emergentă, scrie bne.eu.
Au evitat falimentul, dar se luptă cu prețurile mari ale combustibililor și ale forței de muncă
Deși, datorită sprijinului guvernelor, puține companii aeriene au falimentat în timpul pandemiei, acestea se luptă acum cu costuri mai mari ale combustibilului și ale forței de muncă. Între timp, guvernele și-au mutat atenția de la industria transporturilor către nevoia urgentă de a ajuta gospodăriile să treacă peste criza costului vieții.
Folosind un nou model de evaluare a riscului de faliment bazat pe concurență, capacitate, rețele de rute și costurile așteptate de închiriere și înlocuire a avioanelor, analiștii de la Bernstein au declarat că cei mai expuși transportatori sunt din Albania, Belarus, Bulgaria, Cipru, Cehia, Georgia, Moldova și România (fără a nominaliza companiile aeriene expuse riscului).
În schimb, cei mai puternici jucători din Europa „se confruntă cu un risc neglijabil”, indicând o probabilă continuare a consolidării observate în sectorul transportului aerian european în anii de dinaintea pandemiei – când un număr de companii aeriene mai mici din Europa Centrală și de Sud-Est s-au desființat sau au fost preluate de companii mai mari.
Deși în spatele prăbușirii fiecărei companii au existat diferite povești, toate s-au petrecut în dezacord cu tendința de bază a unei piețe de transport aerian în plină consolidare. Transportatorii din micile țări din sud-estul Europei se luptaseră cu multe greutăți. Companiile aeriene naționale din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Slovenia s-au retras în anii anteriori pandemiei.
Și alte companii aeriene din sud-estul Europei au dificultăți
Companiile aeriene din alte țări din Europa de Sud-Est au avut, de asemenea, probleme. Transportatorul de pavilion moldovean Air Moldova a fost implicat într-un scandal de mare amploare în februarie 2021, când Înalta Curte din Irlanda a decis ca un avion de pasageri Air Moldova Airbus A319 să nu părăsească aeroportul din Dublin, din cauza unei datorii de 4,2 milioane de euro către compania Just US Air din România.
Muntenegru a dobândit un nou transportator aerian, Air Montenegro, după falimentul anteriorului transportator de pavilion al țării, Montenegro Airlines, care a fost unul dintre cei mai mari debitori corporativi ai săi, ani de zile. Cu toate acestea, problemele din sectorul aerian al micii țări dependente de turism nu s-au încheiat aici.
În februarie, managerii de faliment ai Montenegro Airlines au depus o cerere împotriva directorilor Air Montenegro, acuzându-i că au cauzat daune de milioane de euro companiei aeriene falimentate. Air Montenegro a înregistrat o pierdere netă de 4,96 milioane de euro, în primul an de operațiuni, spunând că este de așteptat având în vedere investițiile făcute în cursul anului. Cu toate acestea, Nebojsa Medojevic de la Frontul Democrat de opoziție a spus că ar trebui investigată compania pentru pierdere, dând vina pe o combinație de infracționalitate și lipsă de expertiză.
Marile companii aeriene se grăbesc să intre pe piață
După cum au prognozat analiștii de la Bernstein pentru Bloomberg, companiile aeriene majore urmăresc deja o prezență suplimentară pe piața din România. Aceștia au subliniat că cei mai puternici jucători din regiune, Ryanair și WizzAir, au avut potențialul de a aloca rapid resurse pentru noile rute eliberate.
Compania aeriană low-cost maghiară Wizz Air, deja lider de piață în România după numărul de pasageri transportați, a anunțat o nouă extindere a operațiunilor sale în țară.
De ce unele companii aeriene nu-și compensează pasagerii păgubiți, deși legea e clară în acest sens
Colapsul Blue Air a adus la suprafață o problemă mai veche a industriei: disfuncționalitatea sistemului de flight claim.
Cu toate că regulamentul UE este foarte clar în privința drepturilor pe care le ai ca pasager și acoperă o plajă largă de scenarii posibile, aceste drepturi sunt respectate de prea puține ori de unele companii, arată specialiști consultați de PressOne.
Uneori, acest lucru se întâmplă pentru că pasagerii înșiși nu-și cunosc foarte bine drepturile.
Drepturile cetățenilor UE care folosesc transportul aerian sunt acoperite pe larg în regulamentul (CE) nr. 261/2004, unde sunt stabilite norme comune în materie de compensare și asistență a pasagerilor în cazul refuzului la îmbarcare, anulării sau întârzierii prelungite a zborului.
Dacă zborul a fost anulat, un pasager are dreptul de a alege între rambursare, redirecționare sau revenirea la locul de plecare, plus asistență în aeroport. Iar dacă sunt îndeplinite anumite condiții, pasagerul are dreptul la despăgubiri materiale în valoare de 250-600 euro (suma variază în funcție de distanța zborului). Nu ai dreptul la despăgubiri dacă:
- anularea a fost comunicată cu mai mult de 14 zile în avans;
- ești anunțat cu între două săptămâni și șapte zile înainte și ți se oferă redirecționare ce-ți permite să pleci cu maximum două ore mai devreme și să ajungi la destinație cu o întârziere mai mică de patru ore;
- ești informat cu mai puțin de șapte zile înainte și ți se oferă redirecționare ce-ți permite să pleci cu maximum o oră înainte de ora planificată și să ajungi la destinație cu o întârziere mai mică de două ore;
- au existat circumstanțe extraordinare ce n-au putut fi evitate.
„În cazul în care compania aeriană v-a redirecționat către alt zbor și ați ajuns la destinația finală cu o întârziere de 2, 3 sau 4 ore, valoarea despăgubirilor poate fi redusă cu 50%”, avertizează site-ul Europa.eu.
Dacă ți se refuză îmbarcarea din cauza suprarezervării sau din alte cauze independente de tine, vei avea întotdeauna dreptul la despăgubiri în valoare de 250-600 de euro, pe lângă dreptul de a primi asistență și de a alege între rambursare, redirecționare sau găsirea unei curse alternative.
Dacă zborul pleacă cu întârziere și ajungi la destinație cu peste 3 ore mai târziu decât trebuia, din nou ai dreptul la despăgubiri. Excepție face doar situația în care întârzierea a fost provocată de circumstanțe extraordinare pe care compania aeriană are obligația de a le dovedi furnizând extrase din jurnalele de bord sau din rapoarte oficiale referitoare la incidente.
Regulamentul UE mai spune că, în cazul în care ți se refuză îmbarcarea, zborul este anulat, pleci cu o întârziere de peste două ore sau ajungi la destinație cu o întârziere mare, compania aeriană trebuie să îți înmâneze un document scris care să includă normele privind acordarea de despăgubiri și asistență.
Dar prevederile regulamentului UE nu se potrivește întotdeauna cu ceea ce oferă companiile.
Clienții au, de asemenea, opțiunea de a solicita serviciile unei companii specializate în recuperarea banilor și obținerea despăgubirilor prevăzute în legislația UE, companii care primesc la final un procent din bani.
Sursa foto: Blue Air