Cu puțin peste o lună înaintea alegerilor prezidențiale din Brazilia, un experiment realizat de Amnesty International confirmă incapacitatea Facebook de a identifica și bloca dezinformarea electorală plătită.

Organizația a creat 15 reclame în limba portugheză, dintre care 14 conțineau informații false, și le-a transmis sistemului de publicitate al platformei pentru a testa mecanismele de moderare ale Meta.

Opt dintre cele 15 reclame au fost acceptate pentru publicare, deși conțineau dezinformare legată de alegeri. Celelalte șapte au fost respinse, însă nu pentru că informațiile erau false, ci pentru că reclamele au fost încadrate la categoria conținutului despre probleme sociale, alegeri sau politică și necesitau verificarea identității advertiserului.

Amnesty precizează că toate reclamele au fost programate pentru o dată ulterioară, astfel încât niciuna dintre cele acceptate să nu ajungă efectiv la utilizatori. Experimentul a fost realizat din Londra, fără VPN, prin intermediul unor conturi de cercetare create special pentru test.

De la fraude electorale la apeluri pentru intervenția armatei

Cele 14 reclame false au fost construite pornind de la narațiuni care circulau deja în spațiul online brazilian. Amnesty a analizat conversații și conținut în limba portugheză de pe Facebook și X din perioada ianuarie–mai 2026 pentru a identifica teme și tactici reale de dezinformare.

Mesajele au fost împărțite în trei categorii. Prima a urmărit delegitimarea alegerilor, prin afirmații menite să submineze încrederea în sistemul electoral sau să sugereze că alegerile vor fi fraudate. A doua a presupus construirea unui „dușman”, prin prezentarea adversarilor politici sau a instanțelor drept actori ilegitimi ori amenințări la adresa țării. A treia categorie a promovat ceea ce Amnesty numește autoritarism centrat pe securitate, prin mesaje care justificau intervenția militară sau concentrarea puterii ca soluție la problemele țării.

Una dintre reclamele testate susținea că alegerile vor fi „furate” de Lula. În schimb, un alt mesaj afirma că Brazilia are nevoie de o „revoluție militară”, îi îndemna pe oameni să nu voteze și sugera că armata ar trebui să preia puterea dacă participarea la alegeri ar fi prea redusă. Potrivit Amnesty, trei dintre cele patru reclame care conțineau retorică militară au trecut de sistemul de moderare.

În cazul mesajelor care atacau adversari politici, sistemul a fost ceva mai eficient: cinci dintre cele șapte reclame de acest tip au fost respinse. Diferența sugerează că filtrele Meta pot identifica mai ușor anumite forme de atac politic decât conținutul care subminează procesul electoral sau promovează intervenția militară.

Brazilia are deja experiență cu dezinformarea electorală

Problema este cu atât mai importantă în Brazilia, unde dezinformarea electorală a reprezentat o problemă majoră în ultimii ani. În timpul alegerilor prezidențiale din 2022, autoritatea electorală braziliană a introdus măsuri mai stricte pentru eliminarea rapidă a informațiilor false sau scoase intenționat din context despre procesul electoral.

Pentru alegerile din 2024, autoritățile au introdus și restricții privind utilizarea inteligenței artificiale în campaniile electorale, în încercarea de a limita manipularea conținutului.

Pentru scrutinul din 2026, Brazilia a continuat să extindă mecanismele de protecție prin semnarea de acorduri cu principalele platforme digitale pentru combaterea dezinformării, iar în august a creat un consiliu consultativ dedicat integrității informaționale și riscurilor asociate inteligenței artificiale.

Meta afirmă că a pregătit un plan special pentru alegerile braziliene din 2026, în cadrul căruia va activa un centru operațional pentru alegeri și că lucrează împreună cu autoritățile braziliene.

Compania afirmă, de asemenea, că elimină conținutul care descurajează participarea la vot sau oferă informații incorecte despre procesul electoral, inclusiv conținut generat de inteligență artificială. Pentru Facebook și Instagram, Meta colaborează cu organizații independente de verificare a informațiilor, iar pentru WhatsApp a introdus instrumente care permit utilizatorilor să verifice mesajele redirecționate frecvent.

În cazul experimentului Amnesty, însă, compania nu răspunsese solicitării organizației până la publicarea raportului.